Retrocedări cu „cântec“ anchetate de zece ani (II) Radu Mazăre, Nicușor Constantantinescu și alte 11 persoane, cercetate pentru terenurile Federalcoop

Alte retrocedări presupuse a fi „cu cântec“ ale terenurilor din Constanța au (re)intrat  în atenția anchetatorilor de la malul mării. Deși vorbim despre un dosar vechi de circa 10 ani, nici până în prezent nu există o soluție definitivă, ba chiar mai mult, abia de curând judecătorii au decis continuarea cercetărilor într-un caz pe care procurorii par să-l fi clasat de multă vreme, în repetate rânduri, pentru diferite motive. Concret, vorbim despre neregulile reclamate de reprezentanții Federalcoop Constanța și Complex Turistic Dobrogea SRL în cazul unei retrocedări substanțiale de terenuri de către Primăria Constanța în favoarea Holland Development Group, dar și în cazul unei licitații organizate de municipalitate tot în vederea tranzacționării unor terenuri, dar care a fost pusă, la rândul ei, de aceiași reclamanți sub semnul întrebării. 

 

În ediția anterioară, am prezentat modalitatea în care au fost retrocedate terenurile pentru care reprezentanții celor două societăți încă se luptă în instanță, așa cum aceasta a reieșit din documentele oficiale. Concret, Primăria Constanța ar fi retrocedat mai multe terenuri către Holland Development Group și ar fi vândut un teren aflat sub Complex Turistic Dobrogea către Carmen Peter, în cadrul unei licitații publice. În ce privește istoricul plângerilor penale, așa cum se desprinde din sentința penală nr 246/20.03.2014, din dosarul 23989/212/2013 (în care s-a decis reluarea cercetărilor), el a debutat în 6 ianuarie 2004, când reprezentanții Federalcoop și Complex Turistic Dobrogea au înaintat o plângere penală către Direcția Națională Anticorupție, pentru aspectele amintite mai sus.  Astfel, reclamanții solicitau efectuarea de cercetări față de făpturitorii Radu Ștefan Mazăre, Cirprian Hanți (administrator SIM Holding Cleaner), Carmen Peter și altor persoane cu funcții de conducere din cadrul Consiliului Local Municipal Constanța, pentru licitația din august 2003. De la DNA, plângerea penală a plecat către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde s-a format dosarul 7/P/2004. Ulterior, pe data de 23 februarie 2004, procurorii s-au sesizat din oficiu cu privire la presupusa comitere de către Radu Mazăre a unui noi eventuale infracțiuni de abuz în serviciu cu privire la Dispoziția 3332/9.12.2003. Cu alte cuvinte, este vorba despre actul prin care au fost atribuite terenurile în compesare către Holland Development Group, deși respectivul imobil se afla în folosința reprezentanților Federalcoop. Pe 28 iulie 2005, prin ordonanța 7/P/2004, Parchetul Curții de Apel Constanța și-a declinat competența către DNA, unde dosarul a fost înregistrat cu nr. 8/P/2005. Pe data de 2 februarie 2006 s-a hotărât „disjungerea cauzei având ca obiect plângerea penală formulată de către reprezentanții Federalcoop Constanța, Complex Turistic Dobrogea împotriva făpturitorului Mazăre Radu Ștefan și a altor funcționari din cadrul Primăriei Municipiului Constanța și continuarea urmăririi penale separat, într-un nou dosar penal, în acest context formându-se dosarul penal nr. 20/P/2006“, al DNA.

 

NUP pentru toți

 

Pe data de 10 mai 2006, DNA a decis neînceperea urmării penale față de primar și față de Aurel Butnaru, Nicușor Daniel Constantinescu, Dănuț Moisoiu, Dan Miron, Ecaterina prodan, Nicolae Nemirschi, Constantin Babuș, Ramona Daniela PetcuLovin, Marcela Frigioiu, Constantin Racu, Veaveghuil Borali și Bogdan Ghițulescu, ultimii fiind membrii „Comisiei de avizare din cadrul Primăriei care au aprobat prețul de pornire al licitației de vânzare a terenului în suprafață de 63,71 mp. aflat în folosința Federalcoop Constanța, Complex Turistic Dobrogea“, potrivit instanței. Mai departe, judecătorii au reținut că în ordonanța de neîncepere a urmării penale „s-a învederat că nu suint întrunite elementele constitutive ale infractiunii prevăzute de art. 17, lit. d. din Legea 78/2000, reținute în sarcina făptuitorului Mazăre Radu Ștefan, întrucât lipsește latura obiectivă, iar simplul fapt că, la puțin timp după cumpărarea terenului în litigiu, numita Peter Carmen l-a revândut către SC Sim Holding Cleaner SRL Constanța la un preț mult mai mare nu înseamnă că prețul imobilului a fost diminuat cu intenție de către membrii comisiei de avizare“. Prin același act al procurorilor DNA s-a decis trimiterea dosarului la Parchetul Curții de Apel Constanța pentru a se investiga prejudiciul de un milion de euro reclamat de Federalcoop despre care procurorii Anticorupție apreciaseră că „faptele prin care s-a cauzat acest prejudiciu sunt distincte și săvârșite de către persoane diferite, astfel încât nu se poate stabili că este vorba despre o unică rezoluție infracțională, care să constituie o infracțiunie continuată cu un prejudiciu unic“.

 

De la Parchetul Curții de Apel la IPJ

 

Așa se face că dosarul a fost înregistrat din nou la Parchetul Curții de Apel sub numărul 413/P/200+6, iar pe data de 22 iunie 2006a fost trimis la Serviciul de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean pentru terminarea cercetărilor. Ping-pong-ul cu dosarul între parchete nu se termină însă aici.

 

Ping-pong între parchete

 

Potrivit hotărârii de la Judecătoria Constanța, „prin adresa numărul 413/P/2006, din data de 06.09.2006, Parchetul Curții de Apel Constanța a trimis suplimentul dosar către Parchetul Judecătoriei Constanța în vederea preluării activității de supraveghere a cercetărilor penale, potrivit normelor procesual penal ce reglementează competența după materie, iar, la data de 22.02.2007, prin adresa nr. 11024/P/2006, cea din urmă unitate de parchet și-a exprimat acordul în vederea preluării cauzei de către Parchetul Tribunalului Constanța (...) dosarul fiind înregistrat în evidențele acestei instituții sub nr. 576/P/2007“. Rezumând până aici, în circa trei ani, dosarul a parcurs următorul traseu: DNA-Parchetul Curții de Apel Constanța-DNA-Parchetul Curții de Apel Constanța-IPJ-Parchetul Judecătoriei Constanța-Parchetul Tribunalului Constanța.

 

Neînceperea urmăririi penale și disjungerea cercetărilor

 

Însă lucrurile nu se opresc aici: pe 10.03.2007, Parchetul de pe lângă Tribunal a declinat dosarul în vederea soluționării către DNA – Serviciul Teritorial Constanța, care, la rândul său, după aproximativ un an și jumătate, a declinat competența de soluționare către Parchetul Judecătoriei Constanța, pe data de 28.11.2008. După doi ani, procurorii de la această unitate de parchet au dat rezoluția nr. 14310/P/2008 din 13.04.2010, prin care, potrivit hotărârii de la Judecătoria Constanța, s-a decis: „neînceperea urmăririi penale față de numitul Mazăre Radu Ștefan, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 292 C.pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale“. Mai departe, potrivit sursei citate, procurorii au mai decis: „neînceperea urmăririi penale față de numitul P... C..., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 292 C.pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale; neînceperea urmăririi penale față de numitul H...P...C..., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 292 C.pen. și art. 26 rap. la art. 246 C.pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale“. Aceeași hotărâre a decis „disjungerea și continuarea cercetărilor penale față de numitul Mazăre Radu Ștefan, Butnaru Aurel, Constantinescu Nicușor Daniel, Moisoiu Dănuț, Miron Dan, Prodan Ecaterina, Nemirschi Nicolae, Babuș Constantin, Petcu Lovin Ramona Daniela, Frigioiu Marcela, Racu Constantin, Borali Veaveghiul și Ghițulescu Bogdan pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. penal rap. la art. 248 ind.1 C.penal“.

 

Prejudiciul nu ar fi cel invocat de reclamanți

 

Conform sursei citate, „procurorul a constatat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 Cpen rap. la art. 246 ind. 1 Cpen“, deoarece, în opinina anchetatorului, prejudiciul de 1.118.000 de euro și respectiv 1.236.000 de euro reclamat de Fegeralcoop Constanța reprezintă daune care „pot fi solicitate în cadrul unei acțiuni civile, prin angajarea răspunderii civile delictuale și nu pot fi reținute ca fiind prejudiciu determinat de fapta care atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Anchetând dacă faptele reclamate de Federalcoop au cauzat, într-adevăr, „vătămări intereselor legale ale unei persoane, iar acestea sunt cu consecințe deosebit de grave“, procurorul a ajuns la concluzia că prejudiciul nu ar fi cel invocat de reclamanți.

 

„Lipsa vătămării reclamantei“

 

În hotărârea Judecătoriei Constanța se arată că anchetatorul a ajuns la concluzia că prejudicul ar fi de fapt „acela stabilit prin raportul de evaluare pe baza standardelor și netodologiei de lucru recomandată de Asociația Națională a Evaluatorilor din România, conform HCLM nr. 239/2003 și avizat de comisia constituită din făptuitori în baza HCML nr.11/28.03.2002, respectiv valoarea de 114.684 mii lei ROL, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 146 Cp“.  Totodată, procurorul a stabilit că hotărârile aveau la bază dispozițiile HCL 144/17.04.2003 „iar instanțele civile au reținut lipsa vătămării reclamantei prin acest act administrativ atacat“.

 

NUP pentru Mazăre. Fapta nu există

 

În 2011, prin rezoluția nr. 18804/P/2011, Parchetul Judecătoriei Constanța a dat un nou NUP pentru Mazăre legat de infracțiunile reclamate întrucât fapta nu există, „constând în aceea că, în baza dispoziției nr. 3332 din data de 09.12.2003, emise de către primarul municipiului Constanța, a fost atribuită în proprietatea SC Holland Development Group SA București o suprafață de teren de 200 metri pătrați, deși, potrivit dispozițiilor Legii nr. 109 din 1996, respectiv imobil se afla în folosința reprezentaților Federalcoop Constanța, Complex Turistic Dobrogea“. Totodată, s-a stabilit că fapta de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave reclamată nu poate atrage punerea în mișcare a acțiunii penale întrucât îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii: „nu s-au produs consecințe deosebit de grave, adică nu s-a produs o pagubă mai mare de 200.000 lei și nici o perturbare deosebit de gravă a societății“, a apreciat procurorul. Nu în ultimul rând, s-a constatat, de asemenea, împlinirea termenului de prescripție pentru faptele reclamate. Așa se face că, prin rezoluția nr. 1733/II/2/2013 din 29.10.2013 a Parchetului Judecătoriei Constanța, au fost respinse ca nefondate plângerile celor de la Federalcoop Constanța și Complex Turistic Dobrogea. Nemulțumiți de această decizie, reprezentanții societății s-au adresat Judecătoriei Constanța, care, pe data de 20.03.2014, adică la circa zece ani de la faptele reclamate, a decis că „rezoluția procurorului nu este legală și temeinică“. Astfel, unul dintre primele aspecte sesizate de instanță este cel legat de modul în care procurorul a evaluat prejudiciul.

 

Procurorul nu ar fi respectat hotărâea judecătorească

 

Mai exact, judecătorii au ajuns la concluzia că pentru analizarea corectă a faptelor reclamate ar fi trebuit efectuată o nouă expertiză tehnică „pentru a se stabili cu exactitate condițiile înstrăinării imobilului și valoarea prejudiciului, mijloc de probă care nu a fost administrat de către procuror, care nu a respectat considerentele hotărârii judecătorești“. Instanța Judecătoriei Constanța a făcut referire la o hotărâre judecătorească anterioară, respectiv sentința penală nr. 338 din 25.03.2011 a Judecătoriei Constanța prin care fuseseră admise plângerile reclamantelor, aceasta fiind hotărârea pe care procurorul nu ar fi respectat-o. Totodată, judecătorii au mai arătat că procurorul s-ar fi bazat pe alte hotărâri ale colegilor săi de parchet, referitoare la aceeași cauză, dar care fuseseră desființate de instanță. Așadar, judecătorii au considerat că se impune inclusiv reanalizarea dispozițiilor referitoare la împlinirea termenilor de prescripție. În desființarea rezoluției procurorului, instanța a mai arătat că: „o altă critică este aceea că, deși aparent rezoluția dispusă în cauză este amplă, dar doar în ceea ce privește indicarea etapelor parcurse în referire la sesizările efectuate în cauză, se constată că motivarea în raport de faptele sesizate de petente este lapidară și nu se o înțelege dacă procurorul a avut în vedere la pronunțarea soluției și fapta privind atribuirea prin dispoziția nr. 332/09.12.2003 emisă de primarul municipiului Constanța, în proprietatea SC Holland Development Group SA a suprafeței de teren de 200 mp, imobil aflat în folosința reprezentanților Federalcoop Constanța, Complex Turistic Dobrogea“.

 

10 ani. Numărătoarea continuă

 

În tot acest context, în care timp de 10 ani dosarul a fost plimbat între parchete, procurori și instanță, pe data de 20.03.2014, magistrații de la Judecătoria Constanța au hotărât redeschiderea cercetărilor și retrimiterea dosarului la parchet.

 

Facem precizarea că la acest moment nu cunoaștem stadiul cercetărilor și dacă s-a mai dispus o nouă soluție în cauză.

Citește și