#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

Pe data de 31 ianuarie a anului 1919, la Constanța are loc cea a doua ședință a Primăriei Comunale, prezidată de edilul Virgil Andronescu. Sunt prezenți primul ajutor Gr.M Grigoriu, ajutorul secund farmacist Ioan Berberianu, dar și consilierii Bârzan, Murat, Manolescu,Rezner, Mamura, Miholeco, singurul absent fiind V.Toma. Organigrama Consiliului nu fusese finalizată,existând încă multe locuri vacante.



"În urma nenorocirilor căzute peste oraș" se iau unele măsuri speciale: se deschide un credit de 1400 de lei (mărit ulterior la 2350 lei) pentru înmormântarea gratuită a săracilor și a celor decedați din cauza tifosului exantematic, epidemie care făcea ravagii în oraș.


La acea vreme, Primăria funcționa într-un sediu închiriat, un fost hotel al familiei Frangopol (C. și N. Frangopol), care avea 50-60 de camere. Palatul Comunal (astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie) avea să fie inaugurat abia în 1921, pentru că deși construcția sa fusese demarată din 1912, ea fusese întreruptă în timpul războiului.
Hotelul familiei Frangopol servise de Primărie și înainte de 1916, și în timpul ocupației germano-bulgare. Germanii plătiseră însă proprietarilor etnici greci o chirie ridicolă, de 70 de lei pe lună. Acum, în 1919, proprietarii cereau Primăriei conduse de Andronescu o chirie de 2000 de lei pe lună.
În ședința din 31 ianuarie 1919 consilierii decid ca proprietarilor să nu li se ofere mai mult de 1000 de lei pe lună, jumătate din suma pretinsă. Aceiași consilieri decid însă să se caute, în următoarele luni, un nou sediu pentru administrație, în care să funcționeze pe viitor. Primarul Andronescu este delegat să ofere familiei Frangopol chiria lunară de 1000 de lei până ce Primăria identifică o nouă locație de sediu.


Primăria Constanța încearcă, de asemenea, să rezolve aprovizionarea populației cu alimente de bază, pâine mai ales. Se alocă cartele pentru pâine fiecărui cap de familie, ținându-se seama și de numărul de persoane al fiecărei familii în parte.
Se menționează în procesul-verbal nr.2 că, în conformitate cu ordinul Ministrului Alimentației, rația de pâine era de 350 de grame pe zi, astfel că se dădea la fiecare două zile, unei singure persoane, o pâine de 700 de grame. Toți brutarii de pe raza orașului trebuiau să lucreze prin rotație, astfel încât să producă pentru populație necesarul stabilit. Procesul verbal menționează: "Cu începere de la 1 martie anul curent, distribuțiunea pâinei la populație se va face prin localurile de brutărie, prin delegații Comunei și sub controlul Comunei... Consiliul DECIDE - Distribuțiunea se va face pe bază de cartele de cap de familie, acordându-se fiecărui individ și câte 400 de grame de zahăr. Nu se va da zahăr cafegiilor, restaurantelor și cofetăriilor".


Primăria Constanța avea, în continuare, un mare deficit de personal pentru că nu toți vechii săi funcționari se întorseseră la lucru, deși fuseseră convocați în acest sens. Acestora li se dă totuși un termen de revenire, până în primăvară (1-15 martie), pe motivul că "au suferit foarte mult în timpul ocupației".
În anumite cazuri se ia însă și decizia concedierii sau a demiterii: "Dactilografa Laura Praun nu s-a prezentat la post după două luni de la reocupare și Administrația a decis a numi o altă titulară în acest loc... Consiliul decide să se considere demisionată dra. Laura Praun".


Cei mai mulți dintrefuncționari se prezintă la posturi, dar sunt nemulțumiți. Războiul se încheiase, dar efectele sale erau de lungă durată. Statul român hotărâse să reducă din salariile aparatului administrativ, deși inițialli se făcuseră alte promisiuni.
Astfel, funcționarii comunali din Constanța se plâng în ianuarie 1919 că lefurile le-au rămas la nivelul anului 1916. Între timp, mai toți fuseseră refugiați în Moldova unde lucraseră și unde își încropiseră alte gospodării. Pentru a-i face să se întoarcă la Constanța, Consiliul de Miniștri le promisese lefuri duble, dacă se întorceau la posturi până în martie 1919. Acum însă, odată reveniți la muncă, funcționarii Primăriei Constanța aflau că promisiunile nu aveau să fie respectate de către Stat. Situația era cu atât mai grea cu cât locuințele lor de la Constanța (părăsite pe timpul refugiului) erau acum doar niște goale ruine.


Luând act de aceste probleme, consilierii și primarul Andronescu hotărăsc: "Pentru aceste motive, Consiliul, în unanimitate, decide: Primarul să intervină pe lângă Ministerul de Interne ca din fonduri interne să se aloce sume pentru lefurile duble ale funcționarilor publici".


În ședința din 31 ianuarie 1919 se pune problema reparării urgente a canalizărilor de pe raza urbei pentru că "orașul este bântuit de o mulțime de epidemii" , astfel încât se decide alocarea a minim 5000 de lei pentru repararea rețelei, prin intermediul Serviciului de Salubritate.
Primarul Andronescu concluzionează: "În genere, domnilor colegi, viața în orașulnostru este foarte scumpă, veniturile Comunei foarte reduse... iar totul în oraș trebuie refăcut".


În ianuarie 1919 se stabilesc noile taxe, pe fiecare domeniu de activitate: Reparațiuni/Construcțiuni/Puneri în posesie; Taxe de la comercianți ambulanți; Taxe anuale pentru servitori ce poartă livrea; Taxă lunară pentru fiecare trăsură, pentru fiecare omnibus, tramcar și vagon de tramvai; Taxă pe spectacole - pentru baluri publice, adunări cu dans (în restaurante, grădini, localuri); Taxe pentru tăierea vitelor destinate consumației; Taxe pentru Serviciul Abatorului; Taxe pe automobile; Taxe de Garaj; Taxe pentru consumul apei, pentru iluminatul electric; Taxe pentru fiecare bec instalat la casele de comerț; Chirii pentru trotuare, locuri publice (diferențiate în funcție de zonă); Taxe pentru ridicarea gunoaielor; Taxe pentru prestații; Taxe pentru lucrările la cimitir; Taxe pentru afișaj, etc...


Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BOLDUR, Dimitrie-Ovidiu Boldur - Orest Tafrali sau Ioan Andrieșescu? - Dispută pentru ocuparea unei catedre la Universitatea din Iași
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBRUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MÂRZA / IBĂNESCU, Alina Vasilica Mârza / Cătălina Ibănescu - Activitatea profesorilor ieșeni în cadrul Misiunii Universitare din Franța, reflectată în ziarul Le Roumanie
"Memoriu al Administrației Germane de Etapă din Dobrogea, întocmit la mijlocul lui aprilie 1917" "Denschrift der deutchen Etappen veraltung in der Dobrudscha, abgeschlossen mitte april 1917", Editura Ex-Ponto 2012, traducători Gustav Ruker, Olga Keiter; editori - Valentin Ciorbea, Constantin Cheramidoglu, Walter Rastatter
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MUTIȘ, Cristian Mutiș - Dobrogea în contextul Marii Uniri
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PETCU, Marian Petcu - Presa "anilor de foc" - Secvențe din jurnalismul Primului Război Mondial"
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
VICTORIA, Victoria, ziar constănțean, numerele din 8 și 9 septembrie 1916


Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918