#citeșteDobrogea O călătorie culinară prin diversitatea culturală dobrogeană

 
Scurtă istorie a etniei

Tătarii s-au stabilit în Dobrogea încă din secolul al XIII-lea, fiind atrași de diversitatea zonei, de potențialul acesteia, de faptul că reprezenta o adevărată punte de trecere către lumea occidentală. Strategic zona era foarte importantă pentru oricine o deținea, potențialul economic era de asemenea remarcabil, existând un potențial pentru a obține câștig din activitățile comerciale.
 
În secolul al XIX-lea tătarii din Crimeea se vor stabili în Dobrogea ca urmare a politicii țariste de exterminare a elementului tătăresc. Prin urmare, un număr de 12.000-20.000 de tătari s-au așezat în Dobrogea, găsind condiții asemănătoare cu cele din Crimeea. Au primit ajutor financiar și moral din partea autorităților otomane, mai cu seamă în vremea sultanului Abdul Medgid, un adevărat reformator al Imperiului Otoman.



Tătarii au fost preocupați de activitățile comerciale, de creșterea animalelor, grădinărit, alte activități lucrative ocupând Tatarski Pole (Ținutul tătarilor). În Dobrogea existau importante comunități de tătari, una dintre cele mai numeroase fiind cea de la Medgidia, un adevărat fief al tătarilor.

Produse tradiționale tătărești
Bucătăria tradițională tătărească din Dobrogea este cunoscută pentru influențele turcești și asiatice, combinate cu specificul local. Iată câteva produse culinare tătărești renumite:



Șuberek (Şuberek) este un fel de plăcintă prăjită, preparată din aluat subțire și umplută cu carne tocată de vită sau miel, brânză sau legume. Este un preparat crocant și savuros, popular în rândul comunității tătare. Tot mai mult, acest produs a devenit atât de popular încât este pregătit și de gospodinele de origine română din Dobrogea.



Kebabul tătăresc se aseamănă cu kebabul tradițional turcesc, fiind pregătit din carne de vită, oaie sau pui, marinată în diverse condimente. Carnea este prăjită pe grătar și servită de obicei cu legume și pâine tradițională.
Sarma (din ele derivă sarmalele tradiționale) conțin varză murată sau frunze de viță-de-vie umplute cu carne de vită, orez și condimente, asezonate cu sos de roșii sau iaurt.
Ciorbă de carne cu borș (Qarta) este o supă de carne consistentă, cu tăiței de casă, asezonată cu borș și condimente. Aceasta poate fi pregătită din carne de vită sau miel și este un preparat hrănitor, adesea consumat în timpul iernii.
Piti, acest fel de mâncare tradițional tătăresc este preparat din carne de miel sau vită, legume și condimente, gătit lent în oale de lut. Acest preparat amintește de tocanele tradiționale. Acest produs este preparat și în statele din Asia centrală precum Azerbaidjan, Turkmenistan sau Uzbekistan.


Gözleme este o plăcintă subțire din aluat, umplută cu diverse ingrediente, precum brânză, spanac, cartofi sau carne. Este prăjită pe o plită fierbinte, fiind un preparat rapid și gustos.


Baklavale tătărești sunt cel mai căutat desert tradițional cu influențe orientale, similar cu baklavaua turcească, pregătit din foi subțiri de aluat, nuci și sirop dulce din miere sau zahăr.
Cheburek (Chebureci) este o altă variantă de plăcintă prăjită, umplută cu carne tocată și ceapă, foarte populară în rândul tătarilor.
Aceste preparate reflectă diversitatea gastronomică a tătarilor din Dobrogea, păstrând atât tradițiile lor nomade, imixtiunile din gastronomia turcească, cât și influențele culturale din regiune.
 
Putem conchide prin a spune că Dobrogea, considerată un adevărat „mojar al popoarelor“ a încercat să amestece civilizațiile care s-au stabilit aici, încercând totodată să le păstreze identitatea de-a lungul veacurilor. Prin valorificarea culturii multietnice din Dobrogea și a produselor tradiționale, zona de sud-est a țării, mai ales partea continentală,  ar putea fi valorificată mai intens din punct de vedere turistic.
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.

 
Citește și:
#citeşteDobrogea VamaVeche, în căutarea spiritului liber de altădată