#citeșteDobrogea Salt în timp. De la era digitală a învățământului, înapoi la prima lege a lui Spiru Haret, de acum 122 de ani

Au trecut 122 de ani de când Spiru Haret și C. Dimitrescu-Iași elaborau, pe 23 martie 1898, Legea învățământului secundar și superior, care instituia învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții (modernă, reală și clasică), gimnazii și școli normale și organizează mai temeinic învățământul superior.
Legea din 1898 a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul) şi a stimulat metodele noi în predarea tuturor disciplinelor. Profesorii erau numiți în funcție de valoare. Un an mai târziu, Haret a propus spre votare o lege a învățământului profesional cu planuri de instrucții şi statute speciale pentru școlile de arte şi meșteșuguri, liceele militare, seminarele teologice.

Autorii primei legi a învățământului

 
Spiru Haret (1851-1912) s-a născut la Iaşi, în familia unui funcționar. A fost bursier al Liceului „Sf. Sava” şi student la Facultatea de Științe din București. În 1878, a obținut la Paris, unde se afla ca bursier, titlul de doctor în ştiinţe matematice. Întors în ţară, a fost profesor de mecanică raţională, algebră şi geometrie analitică la Universitatea din Bucureşti. În 1892, a devenit membru al Academiei Române.
 
Apropiat colaborator al lui Spiru Haret, Constantin Dimitrescu-Iaşi (1849-1923) s-a născut la Iaşi în 1849, unde a urmat studiile primare, secundare şi universitare. După studiile urmate la Universitatea din Iaşi, a parcurs studii de filozofie, psihologie şi pedagogie în Germania. După o perioadă în care a funcţionat în învăţământul preuniversitar la Botoşani (1869-1870) şi Bârlad (1871-1872) a devenit profesor universitar la Iaşi (1879-1885), iar apoi la Bucureşti, începând din 1885. La Iaşi, Dimitrescu-Iaşi a ţinut cursuri de estetică, istoria filozofiei, logică, psihologie, istoria pedagogiei. La Bucureşti a ţinut cursuri de pedagogie în cadrul Şcolii Normale Superioare şi a Seminarului Pedagogic.
Constantin Dimitrescu-Iaşi a ocupat funcţiile de inspector general al învăţământului, rector al Universităţii din Bucureşti (1898-1910), director al Seminarului Pedagogic Universitar (1898-1919). L-a ajutat pe Spiru Haret în activitatea sa legislativă.
 
Ideile sale pedagogice au fost publicate în „Revista pedagogică” (1891-1898), „Noua revistă pedagogică” (1901-1903), „Revista generală a învăţământului”, condusă de Spiru Haret, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Bucureşti”, căreia i-a fost şi director.
 
În lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, pe care o puteți răsfoi integral în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, autorul capitolului dedicat învățământului constănțean – Ioan Georgescu, inspector șef al Regiunii a X-a școlare, Constanța, remarca:
„Cel care s’a gândit mai întâiu la un învățământ profesional în această provincie, unde totul e de făcut pentru cucerirea vieții economice a fost providențialul om al școalei românești: Spiru Haret. Ca ministru al instrucțiunii, el și-a dat perfect de bine seama ca ceeace lipsește înainte de toate, acestei țări este îndrumarea sănătoasă cu privire la nevoile vieții practice, adică învățământul profesional, singur în stare să înlăture marele neajuns național al Românilor: de a fi un popor sărac în o țara bogată. Între măsurile luate de el pentru îndreptarea acestui rău a fost înființarea unei serii de școale de meserii în diverse pârți ale țării.
O astfel de școală era destinată și Dobrogei. Orașul Constanța n’are încă o școală de meserii. O mare lacună în organizația socială și școlară a acestui oraș. Anul jubiliar 1928 e vorba să-i aducă, în dar, o școală de arte și meserii, vrednică de un municipiu”.
 
Citește și:

#citeşteDobrogea 120 de ani de la reformarea învăţământului românesc. Ceea ce suntem îi datorăm vizionarului Spiru C. Haret. Şi nimic actualilor...