#citeşteDobrogea „Știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

 
O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu. Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.

Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor: „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”, „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”, „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”, „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”
 
Academicianul vorbește într-un dintre capitolele lucrării sale despre Insula Şerpilor, legendara Leuke, Insula albă a grecilor.
 
"Când cerul este limpede, orizontul fără ceaţă şi soarele spre asfinţit, păzitorul, cu pielea feţei ca dubită de vânt și soare, ducându-și zilele în farul din Sulina, îți arată spre răsărit o dungă scurtă, albicioasă, cu o scânteiere slabă în vârful unui turn, ca un horn. Cu ochiul liber abea o poţi desluși. Prin luneta de marinar, îţi apare ca un vapor alburiu plutind pe luciul depărtat al Măriei".
 

Citește în format integral

"Taina depărtării te atrage; te îmbie să o vizitezi şi mitica descriere pe care o dau cei vechi începând cu Arctinus din Millet. Era mai cunoscută lor decât nouă de azi, deși nu o despart de Sulina nici 50 km, aproape distanţa de la Bucureşti la Ploiești. Aşa e cu noi. E mai uşor să organisăm escursiuni în ţinuturi depărtate, dar e peste măsură de greu de a întreprinde mici drumuri în cuprinsul graniţelor noastre. Fie care se întreabă: Ce avem de văzut? Meltă cheltuială? Nimănui nu i se pare straniu paradoxul, că știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară."
 

Temelia insulei, alcătuită din pietre ce nu se deosebesc de acele din nordul dobrogean

 
"După două ceasuri şi jumătate de drum plăcut, plecând de 1a Sulina când marea e liniştită, te trezeşti în apropierea stâncei de piatră ce abea se înalţă cu vre-o 20 şi ceva de metri, deasupra nivelului mării. E ca şi I. Popina, din lacul Raselmului, asvârlită însă în mijlocul mării. E mărturia rămasă din prăbu­șirea Dobrogei, căci temelia insulei este alcătuită din pietre ce nu se deosebesc de acele din nordul dobrogean.
 
Când marea e furioasă, marginea insulei este încinsă cu un, colac de spumă, ieşită din sbuciumul valurilor lovite de împrejmuirea priporoasă, numai stânci, ce o înconjoară din toate părţile, Aşa lămuresc unii numirea veche: Insula albă. De aceia şi acostarea vaporașului e grea. E silit să ancoreze la larg, căci colţii de piatră, înegriţi de îmbrăcămintea algelor, sunt ace primejdioase chiar pentru pântecele cu păreţii mai groşi ai torpilorului. Scheletul rupt în bucăţi al unui vapor asvârlit de furtuni , prea aproape de insulă, îndeamnă la precauţiune.
 
Insula e pustie sau aproape pustie; nu e numai depărtarea care împiedică de a fi populată ci şi pământul inospitalier, stâncă arsă de soarele de stepă, puţin stropită de ploaie şi acoperită unde şi unde cu un strat subţire de pământ roşcat, mereu, uscat. Pe ea îşi duce viaţa numai păzitorul farului şi câţiva grăni­ceri, ca exilaţi. Cu ei se mai află 2-3 capre şi un biet măgăruş, stăpân plaiurilor, datr.. nemulţumit că rabdă adesea de foame, trăind mai mult flămând."
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
 
Citește și:
 
Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)