Constanța acum 100 de ani Un weekend la malul mării în anul 1925. O fugă amoroasă, cai furați și construirea teatrului comunal

 
Weekendul 10-11 ianuarie 1925 este redat în două ediții ale ziarului dobrogean „Dacia“, mai exact numerele 6,7/1925. După cum ne-am obișnuit, fiecare număr cuprinde în antetul primei pagini un text satiric despre anumite situații sau evenimente politice, după cum urmează:
 
„La congresul cooperativelor, liberalii au recurs la ingerinţe pentru a pune mâna şi pe mişcarea cooperatistă.
Şi aici le-a mirosit a caşcaval şobolanilor!“ (10.01.2025)
 
„Noul regim al pâinei s’a pas în aplicare.
Nici nu se putea ca o ţară bolnavă ca a noastră să na fie pusă sub regim.“ (11.01.2025)
 
Sâmbătă, 10 ianuarie 1925
 
Editorialul de sâmbătă este intitulat „Arestările comuniștilor“, fiind semnat de S. Cristea. Acesta prefigurează, într-o notă critică, viitorul țării, din perspectiva actului de justiție, coroborând această idee cu interzicerea partidelor comuniste și arestarea membrilor clandestini ai acestora. În fine, cele prezentate de autor sunt idei, la rândul lor, criticabile.
 
Editorialul este urmat de o poezie scrisă de Nic. I. Butucescu, intitulată „Altădată“.
 
Știrile internaționale fac vorbire despre „Revolte țărănești în Rusia. Mii de țărani executați“, „Portugalia a recunoscut sovietele“, „Sionisti expulzaţi din Rusia“, „Arestarea lui Terente în Bulgaria. Bulgaria refuză extrădarea lui“ .
 
Rubrica „Știri din Constantinopol“ trece în revistă cele mai importante știri venite din Turcia. 
 
O bună parte din prima pagină este dedicată redării unor fragmente din romanul „Claudia“, semnat de Nic. I. Butucescu.
 
Știrile locale anunță o serie de „nenorociri“, după cum urmează:

 
Cum arătau planurile pentru Parcul Teatrului „Oleg Danovski“
 
Un articol interesant este „Construirea teatrului comunal“. Aflăm că „în afară de pavarea străzilor, reglementarea canalelor de scurgeri, continuarea lucrărilor de la uzinele de apă, de la şcolile primare etc. în vederea înfrumuseţirei oraşului nostru, consiliul a prevăzut în bugetul anului 1925 şi suma de 3 milioane lei, ca prim fond, pentru construirea Teatrului Comunal“. Pentru a respecta rigoarea informației transmisă de ziarul dobrogean „Dacia“, vom reda, în continuare, articolul în întregime:
 
„Noile edificii culturale şi de utilitate publică, vor fi ridicate pe terenul fostei grădini publice. Iată în linii generale, proectul acestor noi construcţii, cari după terminarea lor vor constitui o adevărată podoabă pentru constănţeni:
 
Jumătate din grădina publică, acea învecinată cu str. Mircea şi Ştefan cel Mare (n.r. - denumiri actuale), a fost destinată după cum se şi vede, construirii noului liceu şi al academiei comerciale.
 
Pe cealaltă jumătate, începând de la colţul format din întretăierea străzilor Carol şi Ştefan cel Mare şi până la str.  Tache lonescu ( n.r. – astăzi strada Sarmisegetuza), vor fi ridicate următoarele edificii: La colţul de sud - staţiunea birjarilor - se va construi: teatrul şi cinematograful comunal, conservatorul de muzică şi liga culturală.
 
La celălalt colţ din str. Tache Ionescu, vor fi ridicate clădirea muzeului naţional al Dobrogei, pinacoteca şi biblioteca publică.
 
Între aceste două edificii va fi parcul englezesc, iar în mijlocul acestuia monumentul eroilor dobrogeni. 
 
Tot în scopul înzestrărei Constanţei s-a hotărât şi consiliul superior tehnic a aprobat, deschiderea şi prelungirea str. Ion  Bănescu (n.r.- denumire actuală) până la grădina publică, expropiindu-se proprietăţile d-lor Beleș şi Şt. Blebea, pe al căror teren se va face o piaţă centrală, care va avea la un capăt baia populară, iar la celălalt hala de flori.
 
În legătură cu aceste lucrări, care desigur nu vor putea fi executate curând, din lipsă de fonduri, a sosit în localitate d. arhitectul Petre Antonescu, inspector general, membru în consiliul superior tehnic şi profesor la şcoala de arhitectură din Bucureşti. D-sa a studiat terenul, a consimţit să elaboreze planurile şi să ia conducerea lucrărilor. Toate aceste lucrări se vor face în stil românesc.
 
Deocamdată cum am spus, se va începe construirea Teatrului Comunal, care va fi astfel amenajat ca să fie şi vara utilizat tot pentru reprezentaţii teatrale. Inaugurarea lucrărilor se va face probabil în luna mai a. c. când se va pune fundaţia în prezenţa familiei regale“
 
Contrabandă cu lichior
 
Rubrica „Buletinul juridic“ ne prezintă câteva aspecte din activitatea judiciară a instanțelor constănțene. Tribunalul corecţional, secția II-a, a judecat procesul domnilor Mirişca Nicolae Bota Icef, Piciu Dumitru şi Bordeianu Ion, acuzaţi de contrabandă de lichior. Tribunalul l-a achitat pe Mirişca Nicolae, autorul principal, iar pe ceilalţi i-a condamnat la câte 2 luni închisoare corecţională. Tribunului Constanța, secţia I-a, a amânat pronunţarea în procesul firmei Luscaridis & Economu.
 
Duminică, 11 ianuarie 1925
 
Editorialul, semnat tot de S. Cristea, este o continuare a celui de sâmbătă, fiind intitulat „Blocul anti-bolșevic. Situația din Bulgaria“. Autorul își propune să lămurească cititorul în legătură cu acei „factori, cari sunt de natură, a compromite de la început alăturarea României Ia blocul anti-bolşevic“, prin raportare la experiența Bulgariei.
 
Rubrica „Știri din Orient“ trece în revistă cele mai importante știri internaționale, transmise din Orient. 
 
O bună parte din prima pagină este dedicată redării unor fragmente din romanul „Lupii“, semnat de C. P. Demetrescu.
 
Știrile locale abordează mai multe subiecte, după cum urmează:
 

 
Rubrica „Notariat“ trece în revistă tranzacţiile încheiate pe 4 ianuarie 1925. Astfel că, în prinvința vânzărilor, Dumitru Coşa a vândut  Anicăi Ihe Pocrişt 12 jum. ha. în Enigea cu 37.500 lei, Gh. N. lonescu a vândut Ileanei Gh. lancu 5 ha., Nae Nedelcu a vândut lui Gh. N. Nedelcu 11 ha. în Topraisar cu 44.000 lei, Ştefan Vândea a vândut lui Dumitru şi Mariei Rusu un imobil în Constanţa cu 200.000 Iei; lani Nesoridi şi Mateos Peris au vândut lui Gheorghe Toader un loc de casă în Constanţa cu 90.000 lei.
 
În privința ipotecilor, Constantin Kehrula s-a împrumutat de Ia Creditul Funciar Urban Iaşi cu 2.500.000 Iei, ipotecând imobile în Constanţa, M. S. Erganian s-a împrumutat de la Fotica Dumitrescu cu 600.000 lei, ipotecând imobile în Constanţa, moştenitorii lui P. Petcu s-au împrumutat de la Banca Generală suc. Constanţa cu 100.000 lei, ipotecând 242 ha. în Musulubei, astăzi localitatea Horia, județul Constanța, Hartanichi Caropol s-a împrumutat de la Banca Românească cu 130.000 lei, ipotecând 149 ba. în Osmanfaca, astăzi localitatea Bărăganu, județul Constanța.
 
În privința înființării firmelor individuale vom reda textul integral din ziarul „Dacia“: „Spiru S. N. Macri, ceriale în Constanţa; Ovanez Aivagian, cafenea în Constanţa; Baromé Geamian, băcănie, manufactură şi cafenea la Musulubei; Rubin Steinbach, comision de ceriale, cărbuni, piei şi lână în Constanţa; Ion T. Marcu, comision şi coloniale endetail în Constanţa; Dumitru T. Ţovar, hotel şi atelier de tricotaje în Constanţa la hotel Europa; Şvatar Hristu, pielărie engros şi endetail în Constanţn «La Universala»; Evangheli Macri, import export şi atelier de butoaie în Constanţa; Elena Constantinescu, coloniale, berărie, mezeluri şi băuturi spirtoase în Constanţa; Ştefan I Minciu, băcănie, mărunţişuri în Constanţa; A. Cicicopol, croitorie bărbătească în Constanţa; Şpiru Vartolomeu, depozit de lemne în Constanţa“.
 
Din rubrica „Informațiuni“ aflăm că:

 
Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.

Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

 
Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.

Despre atmosfera, politicienii și administrația orașului Constanța din anul 192 puteți citi AICI.

Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 


Citește și:

 
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?

Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării

Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol