#ConstanțaEsteBine Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

Nu există etaj neatacat la Cazinou. Lucrări de tot felul se execută atât la interior, cât și la exterior. La nivelul subsolului se termină lucrările de consolidare cu un radier din beton armat cu o grosime de 1 metru în zona de nord-est, unde era rampa de aprovizionare (la exterior) și în zona bucătăriei (la interior). În restul spațiilor de la subsol s-au terminat lucrările de reparare și fasonare ale pereților în încăperile care vor deveni spații muzeale. La parter s-au demolat butaforiile adăugate în anul 1987 în sala restaurantului dinspre mare și se lucrează la înlocuirea planșeelor dintre subsol și parter în zona holului principal și a scării. La exterior s-a decopertat tencuiala până la cărămidă. S-a demolat și un parapet pentru a se monta un elevator necesar persoanelor cu dizabilități care vor intra în Cazinou.

La etaj, se repară pereții (interiori și exteriori), iar in Sala de Spectacole se repară/înlocuiesc elementele metalice degradate ale ferestrei-scoică dinspre Acvariu. Pe exterior, au fost reparate sau înlocuite majoritatea ornamentelor Art Nouveau.

Se lucrează intens în zona podului/acoperișului. La interior au fost reparate, consolidate sau înlocuite toate elementele structurale din lemn și metal. La exterior s-a pus deja invelitoarea de tablă, se mai lucrează doar la partea de sud-vest pentru montarea învelitoarei din tablă-solzi.

 
S-au pus schele și pentru restaurarea ornamentelor aparținând celor patru turnuri.
 
Anumite elemente ornamentale s-au zugrăvit pentru a se decide care sunt nuanțele finale pentru finisajul exterior.
 
Şantierul este frecventat de proiectanții și experții de la București (toți fiind specialiști atestați de Ministerul Culturii), de d-na șef de proiect arh. Constanța Carp, arh. Smaranda Baciu, ing. Vlad Crișan etc. Întotdeauna sunt întâmpinați de constructorii de la Aedificia Carpați, d-nii ingineri Marius Stan și Gabriel Puchiu.
 
La parter, cu ocazia punerii schelei interioare pentru reparațiile de la plafoane, dl. ing. Gabriel Puchiu, dând la o parte rabițul care acoperea structura orizontală, a descoperit niște înscrisuri făcute cu creta pe grinzile metalice. Aici intervine o surpriză: pe niște grinzi există semnături ale meșterilor care au lucrat la Cazinou. Când? Surpriza se mărește când se descoperă că numele meșterilor care s-au semnat pe grinzi sunt atât din anul 1951, cât și din anul 1986!! Personal, scriu acest articol ca un gest de reparație morală pentru foștii deținuți politici, dar și ca o solidaritate de breaslă, având în vedere că echipa de deținuți-restauratori din anii ‘50 a fost condusă de arhitecții-deținuți Constantin Joja și Ion Cristodulo și mai cred că orice indiciu despre acei oameni și suferințele îndurate în regimul dictatorial comunist trebuie adus la suprafață.

 Faptul că la Cazinou au lucrat pentru renovare, în anii 1951-1952, 100 de deținuți politici nu s-a știut decât după 1989, odată cu schimbarea regimului politic în România. Chiar s-a înființat, în anul 2006, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, reorganizat, mai apoi, sub denumirea de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Destul de târziu a apărut și interviul lui Mircea Nicolae - în anul 2014 (în revista Memoria nr. 86) - fiind (în acel an) singurul supraviețuitor din lotul de 100 de deţinuți politici care au lucrat la renovarea Cazinoului din Constanța în anii 1951-1952.

Echipele de stucatori, zidari, lăcătuși și fierari pe care le-au coordonat arhitecții Constantin Joja (primele 2-3 luni) și Ion Cristodulo (în anul 1952) erau formate, în cea mai mare parte a lor, din ţărani care aveau și deprinderi meşteşugăreşti. Ei au fost aduși la Cazinou din lagărele de muncă dobrogene de la Poarta Albă, Galeşu şi Valea Neagră. Dau un exemplu, dintr-un articol al MEDIAFAX (din 11.05.2020) al d-lui Marius Oprea, fost președinte al IICCMER - „Doar doi deţinuţi din echipa de stucatori pe care o coordona arhitectul Constantin Joja fuseseră înainte de arestare zidari, iar la origine şi aceştia doi erau plecaţi ”de la plug” şi nu făcuseră vreo şcoală specială.”
Alături de ei erau, însă, și intelectuali, precum inginerul Ion Mărășescu, scenograful Mircea Marosin sau actorul și poetul Ion Omescu. De altfel, și alţi arhitecți-deținuți au fost fortați să lucreze în Constanța. La Stadionul Faru și la Fântâna Dragonului (inaugurate la 23 august 1954) au lucrat arhitecţii “in zeghe” Ioan Puşchilă, G. M. Cantacuzino, Sorin Obreja, Virgil Antonescu, Nicolae Mucichescu.
 
Cazinoul era denumit de arhitectul Ion Cristodulo Chateau d’If (după numele fortăreței din largul Marsiliei în care erau trimiși unii deținuți), Catedrala de pe malul mării de către poetul-deținut Ion Omescu sau Cazinoul deținuților de către rudele celor care prestau muncă silnică aici.
 

Înscrisuri din 1986
 
Am scris, într-un articol apărut în luna mai anul acesta, despre descoperirea unui bilet, de fapt – niște înscrisuri pe un petic de hârtie de sac de ciment scrise de deținuții care munceau la Cazinou în luna decembrie a anului 1951, avându-l coordonator pe arhitectul-deținut Constantin Joja. Acesta conținea un mesaj îngropat în fereastra-scoică dinspre mare zidită, cu un conținut simplu - cu numele echipei de stucatori care restaurau Cazinoul. De atunci, cu recentele lucrări de la Cazinou, meșterii care azi lucrează au fost atenţionați asupra posibilității de a se mai găsi mesaje, fie îngropate în anumite locuri, fie ascunse în spatele unor oranamente-butaforii.
 
Bucățica de sac găsită atunci conținea următorul text: Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectu Jojea Constantin (de fapt arhitectul Joja Constantin n.a.). Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu. Pe cei subliniați, recent i-am regăsit semnați și pe grinzile metalice de la plafonul suspendat al restaurantului dinspre mare. Semnăturile meșterilor din 1951 sunt scrijelite peste vopseaua grinzilor și (unele) întărite cu cretă, iar ale celor din 1986 sunt scrise doar cu cretă peste grinzi. Față de cei scriși pe petecul de hârtie, a mai aparut și numele unui alt deținut – Ciora Ionel. Numele meșterilor din 1986: Closs Ion, Pobloi Ion, Sîrbu N., Popa P., Petre Ion, Isac Cheamil, Lucaci Mihai. E foarte posibil ca la decopertarea altor grinzi să se mai găsească și alte nume sau un text diferit.
 
Redau mai jos înscrisurile de pe cele 2 grinzi decopertate până acum:
 
Grinda dinspre nord:
 
21 XI 1951
Toți
am contribuit
la renovarea
Casinoului
Zidari
Marton Iuliu
Vlădescu Ilie
Ciora Ionel
Voicilă Nicolae
 
Grinda dinspre sud:
 
1951
 
Deținut Pop I.
 1986
 Renovat
 Lăcătuși
 
Closs Ion
 Pobloi Ion
 Sîrbu N.
 Popa P.
 
1986
 
Renovat
 Petre Ion
 Isac Cheamil
 Lucaci Mihai

 
Mi se pare interesant că echipele de meșteri care s-au semnat în anul “socialist” 1986 nu numai că i-au imitat pe cei din 1951, dar e clar că știau că aceia erau deținuți - pentru că înscrisurile lor sunt în continuarea celui din 1951: deținut Pop I.!! E clar și că ei nu au divulgat superiorilor înscrisurile deținuților găsite pe grinzi și că au avut inițiativa de a se semna în continuare. Probabil că e vorba atât de solidaritate de breaslă, dar și de faptul că deja se anunța, timid, o nouă eră, cel puțin la Radio “Europa Liberă”!

 
Podea de scânduri realizată peste schela pusă pentru repararea plafoanelor
 
Autorii fotografiilor:
 Ing. Marius Stan
 Ing. Gabriel Puchiu
 Arh. Radu Cornescu

Citește și:
Interviu cu arhitectul Radu Cornescu, despre emblema Constanței „Nu exclud ca viitoarele funcțiuni să se adapteze unei mai bune administrări, în vederea autofinanțării” (video)