#DobrogeaDigitală „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

La 9 martie 1880, apărea Legea pentru organizarea Dobrogei, care stabilea o nouă organizare a vechii provincii românești, revenită în graniţele ţării în urma Războiului de independenţă din 1877-1878 şi a Tratatului de Pace de la Berlin (1878).

Deoarece Dobrogea nu fusese cuprinsă în revizuirea Constituţiei din 1879 şi era necesară definirea drepturilor locuitorilor săi, precum şi organizarea diferitelor servicii administrative, această lege a fost o adevărată Constituţie pentru provincia transdanubiană. Prin articolul 3 din această lege, care naturalizează în mod global pe toți locuitorii Dobrogei, fosții cetățeni otomani devin cetățeni români. De asemenea, se prevede că o lege specială va urma să determine condiţiile în care ei își vor putea exercita drepturile politice şi cumpăra imobile pe teritoriul România, iar o altă lege va reglementa reprezentarea Dobrogei în Parlament.

Reproducem mai jos un articol publicat în ziarul „Dobrogea Jună” din 22 decembrie 1906 (indexat în  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“,) pe marginea unor propuneri de revizuire a acestui prim Regulament de organizare a provinciei, care se impunea a fi îmbogățit cu drepturi și libertăți pentru dobrogeni. Materialul ne prilejuiește, de asemenea, o scurtă trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat cu Dobrogea în primul sfert de veac de la revenirea sub administrație românească.
 

„Locuitorii din Dobrogea foşti cetăţeni otomani, sunt deci cetăţeni Români, dar ei nu pot exercita drepturile lor politice nici în Dobrogea nici în restul ţărei, şi nu pot cumpăra imobile rurale de cît numai în Dobrogea.

Din discuțiunile urmate în Parlament, cu ocazia votărei acestei legi şi din declaraţiunile făcute de guvern, reese că regimul excepţional era considerat ca provizoriu şi că întroducerea Constituţiunei în Dobrogea s'a subordonat numai regulărei proprietăţei rurale. Două zeci şi şeapte ani au trecut de la anexare, chestiunea proprietăţei a fost legiferată. Numărul locuitorilor de origină română a crescut în mod simţitor prin diferitele colonizări şi imigrări, provocate pentru a acoperi golurile lăsate prin emigrarea musulmanilor, cea mai mare parte din proprietatea privată se află în mîinile Românilor.
Dacă însă, desvoltarea economică a acestei provincii cere o modificare în legiuirea ce o cârmuieşte, nu este mai puţin adevărat că o trecere subită de la regimul excepţional, sub care se află astăzi, la un regim parlamentar, ar putea provoca perturbaţiuni, şi de aceea un regim de tranziţie se impune, cel puțin pînă la facerea unui recensămînt serios al diferitelor populaţiuni din Dobrogea după originile lor, ceea ce nu s'a făcut pînă astăzi.

Legea din 1880 arăta că o lege specială va determina condiţiunile cu cari locuitorii dobrogeni vor putea exercita drepturile lor politice în România. Constituţiunea din 1884-prin art. 133 dispune că Constituţia va putea fi aplicată prin legi speciale şi în Dobrogea şi adăogăm, convinşi că suntem în spiritul Constituantei, în mod treptat. Este nu numai echitabil dar şi necesar, ca locuitorul dobrogean, care a dat dovezi de ataşament la patria sa adoptivă, să fie odată scos din starea de inferioritate civică în care se găseşte, pentru a se putea zice că în România nu există deosebire între un supus şi un cetăţean; trebue să-i se mai lărgească oarecum cîmpul de activitate cetăţenească; trebue să-i se recunoască dreptul de a cumpăra imobile rurale nu numai în Dobrogea dar şi ori unde în ţară. Interesul general al ţărei cere ca să se absorbe elementele eterogene ce compun populațiunea din Dobrogea, să se obţie cât de curînd o contopire între locuitorii de dincolo şi de dincoace de Dunăre, favorizîndu-se mişcarea de populatine dintre ambele maluri ale Dunărei şi o asemenea mişcare, o asemenea contopire nu se poate obţine de cît printr'o încercare măcar, pentru moment, de asimilare legală a locuitorilor din Dobrogea cu cei din restul ţărei.

Justiția de asemenea trebue să fie egală pentru toţi şi pretutindeni. Legea orgănizărei judecătoreşti în Dobrogea din 1886 a fost, în momentul votărei ei, o lege superioară celei existente în ţară. Astăzi însă, după votarea legei pentru organizarea judecătorească din 1890 şi cu toate că legea specială a Dobrogei a fost abrogată în mare parte, ea păstrează încă cîte-va dispoziţiunI, care nu mai corespund necesităţilor de astăzi, precum de pildă dreptul tribunalelor de a judecă şi cu un singur judecător.
Aceste deosebiri pot şi trebue să dispară, cetăţeanul şi justiciabilul român trebue să găsească peste tot teritoriul ţărei aceleaşi garanţii, aceiaşi ocrotire. Vor trebui menţinute însă, disposiţiunile relative la mahometani şi deocamdată dreptul Curții din Galaţi de a judeca crimele şi delictele de presă, rămănănd ca jurații să se introducă odată cu representaţiunea în Parlament. În administraţia comunală şi judeţeană se pot suprima, fără nici o grijă, numirea de către guvern a primarilor în comunele urbane, a preşedinţilor consiliilor judeţene şi a membrilor în consiliile comunale şi judeţene, unificându-se alegerea şi compunerea acestor consilii cu acela din ţară. Prin introducerea colegiilor electorale pentru aceste alegeri, populaţiunea se va putea obişnui cu funcţionarea lor şi va putea să-şi focă educaţiunea politică în cercul restrîns al comunei şi al judeţului, pregătindu-se astfel la reprezentaţiunea sa în Parlament. Spre a se pune legea relativă la imobilele rurale în Dobrogea în perfect acord cu Constituţia, se impune desfiinţarea disposiţiunei legale, care permite astăzi cumpărarea de imobile rurale şi altor persoane de cît numai cetăţenilor, dispoziţie care fusese dictată numai în scop de a se facilita colonizarea provinciei părasite de elementul musulman, în urma resbelului de la 1877 şi care astăzi nu mai are raţiune de a fi.

În Dobrogea, mai mult ca ori unde avem cel mai mare interes de a avea şcoli rurale cît se poate mai multe; numai prin respîndirea culturei româneşti vom putea obtine o mai grabnică contopire a elementelor străine de origină cu elementul românesc. Iniţiativa privată, a făcut foarte mult în această privinţă, mult mai mult de cît dincoace de Dunăre, nu putem cu toate acestea să pretindem ca ea să facă totul şi statul este dator să vie în ajutorul comunelor, pentru complectarea numărului legal de şcoli. În fine se mai impune o nouă delimitare a judeţelor, care să împace maI bine interesele administrative, judiciare şi economice ale populațiunei şi care prezintă pe lângă aceasta şi avantagiul de a împărţi în mod mai egal populaţiunea românească din ambele judeţe. Prin proiectul de lege propus se satisfac în mare parte dorinţele populaţiunei dobrogene şi de altă parte execută atît unul din angajamentele luate prin legea din 1880 cît şi prevederile Constituantei din 1884.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 

Citește și:

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”