#DobrogeaAcademică Eminescu, transpus în limbile pământului

 

Apropierea Zilei Culturii Naționale, sărbătorită în fiecare an pe 15 ianuarie, odată cu ziua poetului național Mihai Eminescu, prilejuiește organizarea de evenimente culturale, pretutindeni în țară.
 
Biblioteca Academiei Române vernisează astăzi, 13 ianuarie, începând cu ora 12, în sala „Theodor Pallady“, o expoziție de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană.
Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei, director general al Bibliotecii Academiei Române, și Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziției.
 
Publicul va avea ocazia de a vedea volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară, expoziția reunind zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaționali bilingvi, cât și de către străini, rod al atașamentului acestora față de cultura română și al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei eminesciene.
 


Primele traduceri datează din chiar timpul vieții lui Mihai Eminescu, el însuși fiind preocupat, fie și ca simplu exercițiu, să-și tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeași perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creații eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen“ din 1881 și îmbogățite cu alte 13 poeme în următoarele ediții. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneția, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc Antonio Canini, care și ea cunoaște mai multe ediții, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme“ basmul „Făt Frumos din lacrimă“, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefațată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaște peste 100 de ediții, în versiuni diferite.
 
Interesul față de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurși de la primele încercări, opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puțină măiestrie, căci, așa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine [...], iar Eminescu nu este el decât în românește“. Cert este că opera sa a fascinat și continuă să fascineze atât traducătorii români, cât și pe cei străini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un ambasador al poeziei românești. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca prima intenție, rolul de a evidenția excepționala valoare artistică a creației sale.
 
Intrarea este liberă, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare, iar expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul săptămânii viitoare, pe 23 ianuarie.
 
 
Sursa foto: acad.ro
Citește și:
 
DOOM, ediția a treia: Limba e un organism viu și, odată cu lumea, se schimbă și ea