#DobrogeaDigitală 1944. Hirotonia lui Chesarie Păunescu în scaunul episcopal al Tomisului
Chesarie Păunescu s-a născut pe 17 ianuarie 1888 în comuna Dobroteşti, judeţul Romanaţi, în familia învăţătorului Toma Păunescu, primind la botez numele Cezar. După absolvirea Seminarului Central şi a Facultăţii de Teologie din Bucureşti, a funcţionat ca pedagog la Seminarul Central din Bucureşti şi secretar al Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu-Vâlcea. Pe 26 mai 1914 a fost tuns în monahism la Episcopia Huşilor, fiind hirotonit diacon în acelaşi an, pe 1 iunie. După un an, pe 1 iunie 1915, a fost hirotonit preot pe seama Catedralei din Huşi. După ce a deţinut mai multe funcţii administrative în decursul anilor, pe 10 ianuarie 1944 a fost ales episcop al Tomisului de Congresul Național Bisericesc, iar pe 23 ianuarie 1944 a fost hirotonit arhiereu.
Detalii despre alegerea și hirotonia episcopului Chesarie Păunescu, dar și cuvântările ținute cu aceste ocazii, găsim în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-3, anul XXI, ianuarie -martie, 1944.
Astfel, din paginile revistei aflăm ca la slujba hirotoniei a fost prezent și Ministrul Culturii Naționale și al Culturii, prof. Ioan Petrovici, care a făcut o scurtă sinteză a personalității lui Chesarie Păunescu:
„Deşi în cursul existenței mele nu am dat prea des dovadă de egoism, să-mi fie permis să încep cuvântarea cu o afirmare egoistă. Consider înălțarea P.S. Voastre la scaunul episcopal de Constanţa şi ca o izbândă personală. (…) Atenţiunea cu care v-am întovărăşit în decursul timpului, nu a fost un capriciu, ci rodul cunoştinţei ce o aveam despre excepţionalele însuşiri ale P.S.V., însuşiri pentru care vă consider foarte vrednic în demnitatea ce v-a fost încredinţată. Mai întâi sunteţi un teolog cărturar, în sensul autentic al cuvântului. (…) În al doilea rând sunteţi un om blând. Aceasta este o calitate indispensabilă pentru un slujitor al bisericii. (…) Vă duceţi într-o eparhie unde aveţi mult de lucu, căci aveți în primul rând să redaţi episcopiei Constanţa toată acea splendoare de care a pomenit I.P.S.S. Patriarhul României. A-ți avut acolo predecesori mari în trecutul îndepărtat, dar şi mici în acel apropiat. Treptele scaunului de la Constanţa trebuie bine măturate pentru a le putea restitui strălucirea de altădată. Mergeţi într-o eparhie de la marginea de răsărit a ţării, mai expusă loviturilor de tot felul. Aveți misiunea de a reface şi întări moralul populaţiei, care se poate alarma acolo, cu sau fără motiv, mai uşor decât în alte părţi.”
În cuvântul ținut de Chesarie Păuescu după primirea treptei episcopiei, acesta a spus, printre altele, că nicăieri nu putem avea o imagine mai clară a infinitului și a măreției lui Dumnezeu decât în fața mării:
„Cu sufletul copleşit de emoţie, mă uit la cele petrecute cu mine, şi mă înfricoşez când mă gândesc ce grea răspundere este legată de cea mai înaltă treaptă spirituală a Bisericii creştine: arhieria. (…) Înalt prea Sfinţite Stăpâne, Pronia cerească a voit să fiu rânduit să păstoresc într-o eparhie ce-şi are reşedinţa la mare. În nicio parte a lumii văzute nu se poate să avem o imagine vizuală mai clară a infinitului şi a maiestăţii Creatorului ca în privirea nesfârşitului apelor mării şi a cerului înstelat, și iarăşi, nimic nu poate să ne înfăţişeze mai fidel viata lumii şi a popoarelor în variata succesiune şi alternanţă de vremuri de primejdie, de nenorociri, de războaie şi pace, ca frământarea agitată a valurilor mării la suprafaţă, deasupra unui abis de linişte.
Înalt Prea Sfinţite Stăpâne, fiind înălţat la treapta arhieriei pentru a urca pe scaunul episcopiei Constanţa, gândul meu se ridică la Atotputernicul Dumnezeu şi cu genunchii plecați îi mulțumesc pentru înalta vrednicie la care m-a chemat pe mine, fiul unui umil şi harnic învăţător de sat, şi făgăduiesc ca toată viaţa mea să-i slujesc cu devotament până la jertfă.”
Aşa cum am amintit la început, în anul 1950 Episcopia Constanţei este contopită cu cea a Galaţilor, revenindu-se la denumirea de Episcopie a Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi. În timpul păstoririi sale au fost construite mai multe bisericii din temelii, iar Catedrala din Constanţa a fost restaurată în urma bombardamentelor sovietice din anul 1941.
Cu aprobarea episcopului Chesarie, în anul 1944 a fost amenajat un paraclis în interiorul Peşterii Sfântului Andrei din judeţul Constanţa. Spre sfârşitul episcopatului său au fost descoperite la Niculiţel, în anul 1971, moaştele Sfinţilor Zotic, Atal, Kamasie şi Filip. A murit pe 30 octombrie 1975 şi este înmormântat în Catedrala din Galaţi.
#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța nr. 1-3, anul XXI, ianuarie -martie, 1944.
Sursă foto: Ionuț Druche (29 iulie 1945, sfințirea paraclisului „Sf. Ioan Botezătorul” din Constanța)
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Un apostol al Bisericii și al neamului în războiul sfânt
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp