#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Baritonul David Ohanesian - „Am intrat în conștiința publicului nu printr-un rol, ci prin tensiunea artistică pe care am dat-o fiecăruia”

La 30 septembrie 2007, trecea în lumea umbrelor unul dintre cei mai apreciați baritoni ai scenei românești, dar și internaționale.
Celebritatea lui David Ohanesian a fost rezumată de scriitorul Geo Bogza astfel: „Trei mari E: Eternitate, Eminescu, Enescu. Trei mari O: Orion, Oedip, Ohanesian”.
Biografia sa, în cea mai mare parte constând din citate aparținând chiar baritonului David Ohanesian, poate fi lecturată în cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”,  scris de publicistul dobrogean Simion Tavitian și publicat cu un an înainte de a înceta din viață David Ohanesian.

„S-a născut la 6 ianuarie 1927 în capitala României. Tatăl emigrase din Turcia, direct la București, în 1915, supraviețuind celui mai cumplit pogrom din istoria modernă a omenirii: 1.500.000 de oameni sacrificaţi. «Bunicul, tatăl tatălui meu, - povestește David Ohanesian, în volumul «Patima muzicii», autori David Ohanesian, Iosif Sava - a fost ucis în fața sa. Mama era o armeancă «românizată» de veacuri. Familia ei a sosit în Moldova pe vremea lui Alexandru cel Bun. Se numea zmirliu. În casă erau 16 copii. Satulîn care s-a născut, Grozeşti, este lângă Tg. Ocna, pe lăngă Tescanii
lui Enescu. Părinții s-au căsătorit în anul 1921. Tata avea o prăvălie de cafea în cartier. Încropită cu greu. Prin 1933, naiv, încrezător, visător, n-a putut duce mica afacere mai departe şi a dat faliment.
Şi toți anii ce au urmat, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, au fost foarte grei pentru familia noastră...
Cu toate acestea, muzica era prezentă în casa noastră din Giuleşti. Eu eram mai puțin muzical. Tata cânta însă mereu. O rară dragoste de muzică a avut sora mea, cu câțiva ani mai mare ca mine.
Exista în casă o fisarmonică la care bătrânul lega sunete triste pe înserat ...
Cursul primar l-am urmat la Școala nr. 41, «Prunea» în Chibrit, iar liceul la «Petru Rareş» cu profil comercial care pregătea contabili, specialiști în finanțe...
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Prin 1945-1946 a pus opera stăpânire pe mine. Mergeam mereu la Operă. Spectacole cu «Liliacul», «Lakme» le-am văzut de zeci de ori. Frumusețea partiturii «Liliacului» m-a atras pentru totdeauna către arta lirică. În 1948 m-am înscris la Conservatorul «Astra». Am avut profesori excelenți, printre ei maestrul vieții şi artei mele - Aurel Costescu-Duca ... ».
La 1 noiembrie 1950 este angajat ca solist vocal la Opera din Cluj unde a trăit experiența decisivă a tinereții şi formării sale artistice. (...)
Baritonul David Ohanesian a debutat în «Paiațe», la 4 decembrie 1950, după care urmează o impunătoare listă de roluri (...).
La 1 martie 1958 este solist al Operei Române din București pe care a slujit-o cu nețărmurită dragoste şi devotament. În cursul aceluiași an baritonul David Ohanesian face cunoștință cu partitura uriașei opere a lui George Enescu care va deveni, într-adevăr, cea mai dragă lucrare din repertoriul său. După opera lui Paul Constantinescu, capodopera enesciană i-a dăruit suprema satisfacție a carierei sale artistice. (...)
În ianuarie 1977, baritonul David Ohanesian împlinea 50 de ani, este pensionat la cerere. Motivul? Neînțelegerea cu Directorul Operei în privința organizării muncii, a activității instituției, a folosirii resurselor ei artistice.
În plenitudinea forțelor, baritonul David Ohanesian cel care a străbătut Europa şi America, respectat şi iubit de melomanii de pretutindeni, cel care a contribuit cu talentul, cu munca rară preget la arta veacului, părăsea cu amărăciune scena care l-a consacrat pentru eternitate... Retras într-o casă, construită după propriul proiect, la marginea capitalei alături de distinsa sa soție, David Ohanesian, «caratele» lăcașului, cum îi place maestrului să spună, sunt date de obiecte, de tablouri şi amintiri scumpe sufletului său. Fiecare lucru, fiecare carte, fotografie, tablou, covor, îşi are «cronica» sa în istoria legăturilor sale cu viața şi acum îşi asigură bucuria de viață. (...)
«Am intrat în conștiința publicului - spune David Ohanesian nu printr-un rol, ci prin tensiunea artistică pe care am dat-o fiecărui rol. Nu am iubit în mod special vreunul, ci pe toate, la nebunie.
Este adevărat că până la Oedip am cântat bine, peste linia de plutire, 20 de roluri. Dacă nu era aşa, nu puteam să rezolv partitura Oedip”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene