#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Condiții grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei românești, Dumitru Bagdasar

11 dintre aleșii națiunii române ce au onorat hemiciclul Academiei Române sunt de sorginte armeană, biografia lor științifică - dar și activitățile social-politice ori culturale - constituind substanța cărții „Armeni sub cupola Academiei Române”, alcătuită cu rigurozitatea unui veritabil biograf de reputatul publicist constănțean Simion Tavitian.
 
Continuăm astăzi seria prezentărilor cu profesorul Dumitru Bagdasar, un mare medic și un mare cetățean al României, întemeietorul școlii uneia dintre disciplinele cele mai dificile și mai spinoase ale medicinei, neurochirurgia. A fost ministru al Sănătății în perioada 6 martie 1945-24 aprilie 1946.
 

„Dumitru Bagdasar s-a născut la 17 decembrie 1893, în satul Roșiești, județul Fălciu, fiind al patrulea din cei doisprezece copii ai unei modeste familii de armeni. Studiile secundare le-a făcut la Bârlad. A studiat medicina, între anii 1913-1919, obținând titlul de doctor în medicină cu teza „Contribuții la studiul sindromului parkinsonian postencefalie”, în 1922.
 
Între 1919-1922 lucrează ca medic secundar la Spitalul Militar, sub conducerea renumitului neurolog D. Noica. De la Noica și-a însușit temeinice cunoștințe de neurologie, un stil de muncă și hotărârea de a se dedica unui nou domeniu al neuropatologiei, neurochirurgia. Ideea neurochirurgiei românești ca disciplină științifică fundamentală s-a născut la serviciul neurologic al Spitalului Militar din București. Sugestia se datorește lui Noica. Realizarea va fi a lui Bagdasar.
 
Se cuvine să amintim că în tot timpul studiilor el s-a întreținut singur. Un timp a fost intern la Sanatoriul de Tuberculoși din Calea Șerban Vodă, unde lucra seara făcând analizele de spută ale bolnavilor, apoi, după terminarea anului al treilea de medicină, intră ca elev al Institutului Medico-Militar.
 
În 1916-1918 ia parte la război și în 1919 termină Facultatea de Medicină din București. În această perioadă frecventează un timp Clinica Neurologică de la Spitalul Colentina de sub conducerea profesorului
Gheorghe Marinescu.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Doctorul Bagdasar a fost nu numai un bun neurochirurg, ci și un foarte bun neurolog. Între anii 1922-1927, în serviciul de la Spitalul Militar, a deprins o tehnică minunată de examinare a bolnavilor, ajutat de calitatea sa de bun observator, de darul pe care-I avea de a ști să sintetizeze și să pună în valoare toate simptomele observate la bolnav pentru a ajunge la un diagnostic precis. (...)
 
În 1927, doctorul Dimitrie Bagdasar își dă demisia din armată si pleacă împreună cu soția sa, dr. Florica Bagdasar, în Statele Unite ale Americii, la Boston, pentru specializare în clinica profesorului Harvey Cushing. (...) În 1929 doctorul Bagdasar se întoarce în tară și se străduiește să introducă și la noi disciplina neurochirurgicală, să creeze condițiile necesare pentru ca și în România cei suferinzi de tumori ale sistemului nervos să poată fi ajutați.
 
A lucrat, ca medic neuropsihiatru, la Serviciul Neurologic din Jimbolia (1929-1931), unde a făcut 27 de intervenții chirurgicale pe sistem nervos. Între 1931-1933 lucrează la Spitalul de Boli Nervoase din Cernăuți, unde practică 42 ventriculografii în scop diagnostic, 106 intervenții pe craniu, 20 intervenții la măduva spinării. (...)
 
Trecea în neființă la numai 53 de ani, la 16 iulie 1946. În 1948, profesorul D. Bagdasar este ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române, ca un omagiu adus omului de știință, cetățeanului și patriotului care a fost“.

#citește mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama