#DobrogeaDigitală Curente extremiste în Dobrogea

 
Un capitol din „Istoria Dobrogei”, volum semnat de regretații istorici Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, este dedicat vieții politice și organizațiilor locale din Constanța și Tulcea ale partidelor naționale.

Trezită târziu la viaţa politică modernă şi preluând din Vechiul Regat mai ales moravurile bizantine, activitatea de partid din Dobrogea a fost, în perioada interbelică, destul de dezorganizată, existând chiar și tendințe de radicalizare şi deplasare spre extremism.
Astfel, în noiembrie 1935, are loc la Constanța Congresul de constituire a organizaţiei locale a partidului „Frontul Românesc”, care combătea împotriva „străinilor acaparatori” care monopolizaseră toate activitățile comerciale și de producție din regiune.

Condus de Alexandru Vaida-Voievod, partidul „Frontul Românesc” se desprinsese din Partidul Național Țărănesc condus de Ion Mihalache. Gruparea dizidentă se pronunța pentru tratarea cu prioritate a elementului românesc în economie, societate și politică, prin introducerea așa-numitului principiu numerus valachicus, conform căruia fiecare întreprindere și instituție trebuia să aibă în componența ei un număr de români egal cu ponderea acestora în populația țării, respectiv 71,9%, conform recensământului din 1930. Neacceptarea de către conducerea PNȚ a acestei idei a și fost cauza imediată a părăsirii partidului de către Vaida-Voievod.
La congresul de înființare a filialei Constanța, a fost ales ca președinte local Mihai Isăcescu, versat om politic, care s-a declarat în mod direct naționalist-extremist.

„Într-o provincie în care minoritarii ocupau un loc important în industrie, comerţ şi meserii, având o poziţie profesională prosperă, sentimentul de frustrare a unui segment din elementul românesc a reprezentat fondul pe care deviza noului partid - "Numeros valahicus" - s-a născut un destul de viguros curent politic.

După vizita la Constanţa a secretarului general al Frontului Românesc, Viorel V. Tilea, în noiembrie 1935 a avut loc congresul de constituire a organizaţiei locale cu participarea personală a lui Alexandru Vaida-Voievod, preşedintele partidului. Ca pretutindeni Frontul era alcătuit din cadre şi partizani ai P.N.Ţ. Mai vioaie s-au dovedit organizaţiile din judeţul Constanţa, al cărui președinte a devenit Mihai Isăcescu, trecut cu uşurinţă de la P.N.Ţ., la Partidul Ţărănesc - dr. N. Lupu şi apoi în formaţiunea lui Vaida-Voievod ("Aurora Dobrogei", nr. 6/1 noiembrie 1935). Versatul om politic polemiza cu ziarele "Adevărul" şi "Democraţia" ("suntem extremişti" - recunoştea el), pentru a explica apoi în Parlament sensul nuanţat al devizei noului său partid: lupta exclusivă împotriva străinilor acaparatori, pretecţia muncii naţionale, colonizarea Dobrogei cu elemente româneşti, mai ales prin împroprietărirea în zona frontierei ("Aura Dobrogei", nr. 3/28 aprilie 1935 şi nr. 3/ 15 noiembrie 1936).

Nu este de mirare, deci, că la acest program a aderat un spectru larg de profesiuni: comercianţi, avocaţi, funcţionari, lucrători industriali. O organizaţie mai puternică s-a creat în judeţul Durostor, unde edita ziarul "Curierul". În urma alegerilor din 1937 şi după eşuarea fuziunii cu Partidul Naţional Creştin, unul din fondatorul Frontului în Dobrogea, Ioan Niţescu de la Tulcea, a părăsit partidul. Tot de aici dr. Deculescu, preşedintele organizaţiei judeţene, a trecut în partidul de guvernământ.”
 


#citeşte mai departe în - „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
#„Istoria Dobrogei“
#Autori Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro 

Citește și:   
#DobrogeaDigitală - „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Dobrogea și Principatele Române. „Încă înainte de 1859, în Dobrogea începuse să se folosească termenul de Rumânia”