Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:27 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Dobrogea după Primul Război Mondial - Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea (I)

ro

24 Jul, 2024 17:00 240 Marime text
  • În noiembrie 1918 ia sfârșit ocupația Puterilor Centrale în Dobrogea, regiune devastată, urmare a acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul ei în perioada august-decembrie 1916 şi secătuită de distrugerile şi jaful fostei administraţie militară a Puterilor Centrale în perioada decembrie 1916 - noiembrie 1918.
 
Un „împătimit al cercetării Primului Război Mondial şi a eroilor acestei conflagraţii“ - cum, în mod judicios, îl intitulează Lavinia Dumitrașcu - col. (r) Remus Macovei propune cititorilor o altă lucrare valoroasă intitulată „Ocupaţia militară a Dobrogei de către Puterile Aliate. Reinstalarea autorităţilor româneşti în Dobrogea. Noiembrie 1918 - decembrie 1919“, publicată în anul 2018, editura NeXT Book.
 
Volumul se deschide cu o prezentare cuprinzătoare scrisă de Lavinia Dumitrașcu, aceasta abordând toate capitolele cărții. Istoricul constănțean ne invită la o lecturare completă a lucrării. 
 
Capitol I „Cronologia evenimentelor în perioada septembrie 1918 - ianuarie 1920“ îl introduce pe lector în contextul istoric al volumului. Capitolul II, „Ocuparea Dobrogei de către Puterile Aliate“ aduce în atenție evenimentele de sfârşit de război şi consecinţele acestora pentru Dobrogea; Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia: Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea; Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea - cu dificultăţile aşteptate de Ia foştii ocupanţi bulgari.
 
„Capitolul III se opreşte asupra Reinstaurării administraţiei civile româneşti în Dobrogea. În acest context, autorul prezintă, în Capitolul IV - Colaborarea autorităţilor româneşti cu militarii Puterilor Aliate - modul în care s-a realizat colaborarea cu trupele engleze, franceze şi italiene.
 


Odată reinstalate autorităţile româneşti în Dobrogea, acestea au fost nevoite să rezolve problemele vitale ale comunităţii: asigurarea alimentării populaţiei; asigurarea protecţiei sociale pentru copiii orfani; sprijinirea revenirii refugiaţior dobrogeni; Combaterea acţiunilor iredentiste bulgare; Asigurarea asistenţei sanitare, viaţa religioasă, revenirea la sistemul de învăţământ românesc și altele. Aceste realităţi sunt tratate în Capitolul V: Rezolvarea problemelor curente de către autorităţile româneşti imediat după reinstalare“, punctează Lavinia Dumitrașcu în prezentarea de la începului cărții.
 
Ultimul capitol abordează „Revenirea structurilor militare româneşti în Dobrogea“, referindu-se la: revenirea grănicerilor, revenirea Diviziei 10 Infanterie şi cooperarea acesteia cu forţele franceze din Cadrilater, la înlocuirea trupelor franceze din Cadrilater şi la revenirea Diviziei 9 Infanterie în Dobrogea.
 
Volumul se încheie cu Concluzii, Anexe, Bibliografie şi Foto documente.
 
În edițiile ce urmează vom prezenta fiecare capitol al lucrării. Înaintea aducerii în atenție a primul capitol considerăm necesar să expunem contextul general al evenimentelor prezentate în lucrare.
 
În noiembrie 1918 ia sfârșit ocupația Puterilor Centrale în Dobrogea, regiune devastată, urmare a acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul ei în perioada august-decembrie 1916 şi secătuită de distrugerile şi jaful fostei administraţie militară a Puterilor Centrale în perioada decembrie 1916 - noiembrie 1918.
 
Remarcăm că autorităţile centrale de la Bucureşti au depus eforturi considerabile pentru reinstalarea administrației în Dobrogea. Poate cel mai important rol le-a revinit tuturor dobrogenilor, care, în multitudinea etnică specific dobrogeană, au  reuşit într-un timp scurt, să readucă Dobrogea la nivelul de dezvoltare economico - socială avut înaintea Marelui Război.
 
Cartea abordează în detaliu tocmai modul în care autorităţile româneşti, odată reîntoarse, au acţionat pentru a rezolva problemele deosebit de complexe cu care se confrunta populaţia: asigurarea necesarului de hrană, asigurarea minimului necesar pentru traiul refugiaţilor, orfanilor şi invalizilor de război, asigurarea unei minime asistenţe sanitare, etc. Concomitent s-a acţionat eficient pentru combaterea acţiunilor naţionalist - iredentiste bulgare şi anihilarea acţiunilor bolşevice.
 
Primul capitol este intitulat „Cronologia desfăşurării evenimentelor în perioada august 1916 - august 1920“. Autorul prezintă, într-o manieră clară și structurată, anii 1916, 1917, 1918, 1919, 1920, atât în plan local, național, cât și internațional.
 
Autorul începe cronologia anului 1916 cu decizia Consiliului de Coroană de a intra în război alături de Antanta. Aflăm, astfel, țările care au declarat război României, primele lupte, dar și primele învingeri. Continuă cu câteva evenimente din anul 1917.
 
Anul 1918 este detaliat de Remus Macovei. Deși cronologia începe din luna septembrie, evenimentele relatate sunt numeroase. Pe 11 noiembrie 1918 Germania capitulează, marcând astfel încheierea anilor de groază ai Marelui Război. Istoria a demonstrat că pacea nu a durat prea mult, în 1939 izbucnind al Doilea Război Mondial.
 
Remus Macovei continuă relatarea cronologiei anilor de după război, atât de importanți pentru destinul Dobrogei, insistând tocmai pe evenimentele referitoare la aceasta. 
 
După introducerea generală a lucrării – cronologia structurată și sintetizată, prezentată în edițiile precedente – autorul deschide capitolul doi intitulat „Ocuparea Dobrogei de către Puterile Aliate“. Capitolul cuprinde mai multe subcapitole, după cum urmează: „Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia“, „Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea“, „Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea“.
 
Primul subcapitol „Capitularea Bulgariei şi consecinţele acesteia“ se întinde pe mai multe pagini. Aflăm, încă din primele rânduri, succesiunea de evenimente rezultate cu capitularea Bulgariei, prezentate în ediția trecută.
 
Subcapitolul „Evacuarea trupelor şi administraţiei bulgare din Dobrogea“  prezintă întregul proces, destul de complex și cu obstacole, al evacuarii ocupanților bulgari din Dobrogea după capitularea Germaniei și începerea tratativelor de după Primul Război Mondial.
 
După ce primele rânduri din cel de-al doilea subcapitol menționează marile unități bulgare staționate în Dobrogea, la începutul anului 1918, expunerea continuă cu metoda stabilită pentru evacuare. Ultimele detalii alte acestui subcapitol surprind reacțiile bulgarilor de după evacuarea trupelor acestora din Dobrogea.
 
În mod cronologic, următorul subcapitol abordează „Instalarea trupelor Puterilor Aliate în Dobrogea“. Aflăm, încă de la început, contextul în care s-au instalat trupele Puterilor Aliate în Dobrogea. Astfel că, potrivit tratatelor semnate în Dobrogea ar fi trebuit să se instaleze administrația românească, dar istoria ne-a demonstrate că nu astfel s-au desfășurat evenimentele:
 
„Primele trupe aliate care pătrund în Dobrogea, marcând la 11 / 24 noiembrie 1918, începutul ocupaţiei militare aliate, sunt subunităţi din Brigada 228 Infanterie Britanică care s-au dispus la Cernavodă şi Medgidia. A doua zi, ele vor intra în Constanţa, având în frunţe pe generalul W.J. Ross, comandantul trupelor engleze din Bulgaria.
Dobrogea, conform prevederilor Tratatului de la Berlin (1878) şi Tratatului de la Bucureşti (1913), aparţinea de drepţ României, având în vedere faptul că prin Armistiţiul încheiaţ între Germania şi Puterile Aliate din 29 octombrie / 11 noiembrie 1918 se anulau prevederile Tratatului de la Bucureşti şi actele sale adiţionale.
Nu trebuie omis faptul că prin tratatul semnat de România cu Puterile Aliate la 4/17 august 1916, se garanta prin articolul I «integritatea teritorială a Regatului României în toată întinderea frontierelor sale actauale.»
Având în vedere acest aspect, în mod normal, trupele şi administraţia civilă bulgară instalate în Dobrogea ar fi trebuit să se retragă, ele fiind înlocuite de trupele şi administraţia civilă română. Acesţ lucru nu s-a întâmplat.
Italia, Marea Britanie şi S.U.A.. doreau să menajeze Bulgaria care, prin capitularea s-a  destabilizat frontul balcanic, contribuind la scurtarea perioadei de până la încheierea Primului Război Mondial.
 Franţa s-a opus acestui curent, poziţia acesteia faţă de Bulgaria tiind cel mai clar exprimată de cotidianul «Le Temps»: «Un popor capabil de a urî până în acest punct, atât de orb şi de înverşunat în expresiunea urii sale, reprezintă o primejdie pentru vecinii săişi o ruşine pentru epoca în care trăim.
El merită o pedeapsă exemplară, cea mai severă, deoarece ea singură va putea să aducă acest popor la raţiune, făcându-l să înţeleagă că în zilele noastre, crimele şi atrocităţile nu merită nicio milă şi sunt intreprinderi care nu mai aduc niciun profit.»
În plus aceste state aveau mari interese politice, economice şi militare în zonă, hotărând că ocupaţia militară a Dobrogei este soluţia optimă, până la încheierea Conferinţei de Pace“.
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Ocupaţia militară a Dobrogei de către Puterile Aliate. Reinstalarea autorităţilor româneşti în Dobrogea. Noiembrie 1918 - decembrie 1919“, de col. (r) Remus Macovei

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Dobrogea după Primul Război Mondial. Cronologia anilor 1919 și 1920

#DobrogeaDigitală: Dobrogea în Primul Război Mondial. Cronologia anului 1918
 
#DobrogeaDigitală: Dobrogea în Primul Război Mondial. Cronologia anilor 1916 și 1917 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari