#DobrogeaDigitală Lucian Iancu – „un actor atât de pasionat și cucerit de minunăția profesiei sale”

 
Născut pe 3 februarie 1940, Lucian Iancu a absolvit cursurile Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța și apoi ale Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" (promoția 1964), debutând pe scena teatrului "Mihai Eminescu" din Botoșani.
 
După o perioadă petrecută la Teatrul din Piatra Neamț, unde a jucat, printre altele, în spectacolele lui Andrei Şerban, „Noaptea încurcăturilor” şi „Omul cel bun din Saciuan”, revine în orașul natal, ca membru al trupei de actori a Teatrului dramatic din Constanța, ale cărui destine le-a condus ca director, în anii ‘80. 



În 1985 este condamnat la 20 de ani închisoare, după ce eșuează în încercarea de a pleca ilegal din țară, la bordul unui vapor. Cei 5 ani petrecuți în pușcăriile comuniste de la Poarta Albă și Aiud, în ciuda mizeriilor trăite, i-au îmbogățit experiența și i-au schimbat perspectiva asupra vieții.

Talent vibrant, tumultuos, şi-a construit rolurile cu originalitate, cu autentică vocație atât pentru dramă, cât şi pentru comedie. Cel puțin trei dintre partiturile sale au rămas memorabile pentru public și critica de specialitate: Ianke (din „Tache, Ianke şi Cadâr”), Falstaff (din „Nevestele vesele din Windsor”) și Tatăl (din “Jocul vieții şi al morții în deşertul de cenuşă”) – roluri premiate, de altfel, și rămase ca repere de actorie de înaltă calitate.

Ca regizor, a pus în scenă câteva spectacole de succes, printre care amintim „Soţul păcălit” de Moliere, „Desculţ în parc” de Neil Simon, „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu sau „Ultima oră” de Mihail Sebastian.
A fost cel mai distribuit actor constănțean în filmele românești, apărând în pelicule importante, precum „Pruncul, petrolul şi Ardelenii”, „Bietul Ioanide”, „Pintea” sau „B.D. la munte şi la mare”.
În cadrul evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănțean”, organizat de cotidianul ZIUA de Constanța, Lucian Iancu a fost distins cu Medalia „Jean Ionescu“, placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Județean și scrisoarea de mulțumire din partea Primăriei Municipiului Constanța.

Iată cum este prezentat Lulă sau Lucică (așa cum îi spun prietenii), în volumul „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“:
 
„Peregrin prin teatrele din Botoșani (unde l-a însuflețit pe Cyrano), Piatra Neamț (unde a jucat în celebrele spectacole ale lui Andrei Șerban «Noaptea încurcăturilor» și «Omul cel bun din Sâciuan») și București, Teatrul Mic, secretar literar al Agenției Artistice a Litoralului, director al teatrului constănțean în două rânduri ('84-'85; '94-'98), decan al Facultății de teatru a Universității «Ovidius», prezență permanentă pe genericul filmelor românești, timp de trei decenii, artizan și negustor de mănuși din piele de pisică, autor al deturnării unui vapor pentru a evada din țarcul congreționar în care trăiam, deținut politic cu glorie și cu haz, Lucică nu s-a dezmințit niciodată: a fost și a rămas un actor atins de geniul histrionic.
Un actor atât de pasionat și cucerit de minunăția profesiei sale, încât trăiește fiecare împrejurare a vieții lui ca pe o întâmplare de teatru; aceasta însemnând de fapt, că tot ceea ce realizează pe scenă are profunzimea și forța întâmplărilor din viață. Nu vreau să sugerez că în noianul de trăiri aevea și scenice actorul și-ar fi pierdut sinea; vreau să spun doar că sinea lui este încă o față, complexă și adevărată a personalității sale proteice. Aduc în sprijinul acestei afirmații (pe care o doresc un omagiu!), răspunsul dat de actor într-un interviu de televiziune la întrebarea: «Cum privește acum tentativa spectaculoasă de evadare?», «Ca și când n-ar fi vorba despre mine, ca și când toate s-ar fi întâmplat altcuiva» a zis actorul, aflat atunci în rolul de intervievat pe care-l trăia cu tristețe reținută.
 
Un munte de om, spătos și împăroșat în care n-ai crede că pot viețui laolaltă- bine! - atâția îngeri și atâția demoni. Tobă de lecturi și informații de pe alte canale, poate da oricând ora exactă a teatrului, gustul său fiind o sinteză cum nu se poate mai firească și fericită între ceea ce reprezintă ultimul răcnet al modernității teatrale și acel «ceva» esențial care vine din străvechimea teatrului și care - egal cu sine însuși - va trăi mereu. Un actor cerebral de mare sensibilitate însă, respirând histrionismul prin toți porii ființei sale, pe scenă și în viață, jovial, petrecăreț, plin de duh ... și care cred că nu a epuizat tot ceea ce inteligența și talentul său, îngemănate, pot realiza“.

#citeştemaideparte
#memoriateatruluiconstănţean
#Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii
#Autoare - Anaid Tavitian, Georgeta Mărtoiu 
 
Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citește și: #DobrogeaDigitală: Lucian Iancu, actorul „plămădit din cele mai pure esenţe”