#DobrogeaDigitală Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

 

• Buletinul Camerei de Comerț și Industrie din anul 1928 ne prezintă activitatea acesteia între anii 1880 și 1928. 

Unul dintre subiectele abordate este marina de comerț. Ni se prezintă o fișă detaliată a activității acesteia. Începutul acestui subiect este abordat foarte sugestiv:

„Era o vreme, şi nu prea de mult, - când cuvântul «vapor» aducea în minte, la remorcă cuvintele «englez, grec, italian», - iar cuvântul «mașină» pe acela de «neamţ».
 
Fără neamţ maşina nu putea merge şi nici vaporul fără englez sau grec.  «Român» şi «marinar» sau «mecanic» erau cuvinte ce nu puteau sta alături - ci cel puţin despărţite de un «şi». «Român şi marinar» sau «Român şi mecanic»“

 
În acei ani țara producea incredibil. Aveam grâu, sare și mai ales petrol. Numai că încă nu exploatam la maximum aceste resurse. Despre vapoare românești nici nu se pomenea.
 
Producătorii români nu erau familiarizați cu un astfel de transport.
 

„Dacă un marinar căuta a-l convinge, răspunsul era :
 
- «Dar dacă se înneacă vaporul cu marfă cu tot»
În zadar i se lămurea că atât marfa cât şi vaporul se asigura în caz de pierdere totală şi, despăgubirea e totală, nimeni nu îndrăznea să învestească banii în atât de riscatente întreprinderi.“

 
Primul exemplu a fost dat de Stat prin directorul RMS, Manu, care a reușit să pună în circulație opt cargoboturi și cinci pasagere.
 
Începutul a fost foarte bun. Marina de Comerț (SMR și NFR) a Statului a înființat și o școală pentru marinari pentru a pregăti tinerii pentru această profesie.
 
La început personalul de pe nave era străin, dar după doi ani de la punerea în circulație mai toți erau marinari români.
 
Marfa era remarcată mai peste tot până în Egipt sau Siria. Era recunoscută ca fiind de cea mai bună calitate.
 
Vasele construite în țară aveau foarte rar avarii și atunci când se produceau erau minore.
 

„Toate acestea, repet, datorită numai marinarilor români și ştiinţei lor, dar mai ales dragostei lor! Pentru vasele româneşti pe cari abia Ie intrezărise în visul ce-i atrăsese la marină.“

 
După SMR primele vapoare au fost „Maria“ și „Irina“ ale lui Kiriakides.
 
Banca Română întemeiază societatea „ Dunărea SRD“ cu șlepuri și vase de pasageri. Tot Banca înființează la Constanța societatea „România“ care avea șase nave impresionante de mare tonaj.
 
În fruntea celor două societăți au fost puși comandorii Boerescu și Teodorescu.
 
Alte astfel de structuri aveau să se înființeze și în celelalte porturi.
 
Primul Război Mondial a îngreunat mult mersul acestora. Însă, avantajul vapoarelor era că puteau să transporte și marfă străină când cea locală nu exista. Astfel că în timpul războiului au transportat marfă din America de Nord sau Anglia cu un comision evident.
 

„Ţara noastră atât de bogată în petrol, ţara noastră cu atâtea societății  de exploatare a petrolului, nu avea până anul trecut niciun  tanc ! Paradoxal!“

 
România avea petrol din plin, dar nu avea destule resurse pentru a-l transporta. În cele din urmă societatea „Steaua Română“ a achiziționat trei tancuri pentru petrol. Inițial au deservit nevoilor Aliaților.
 
Articolul ne precizează că un singur vapor care face cinci călătorii pe an are un profit de 38500000 lei. Din păcate, societatea care se ocupa cu transportul petrolier încă deservea doar Aliațiilor.
Textul din Buletinul Camerei de Comerț și Industrie se încheie la fel de sugestiv precum a început:
 

„Pe când şi celelalte societăţi? Şi acum să ne exploateze alţii?“

 
Sursă foto: Fotografie pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de inginerul Dan-Eugen Şambra

facebook.com/Dan.Sambra.1/
facebook.com/Dan.Sambra.2

Sursă de documentare: Buletinul Camerei de Comerț și Industrie din anul 1928

Citește și:
 
Începuturile Camerei de Comerț Constanța
 
Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța 1928 - „Înființarea și organizarea oboarelor în Dobrogea“

Primul Congres al Camerelor de Comerț și Industrie din România Mare și primele școli comerciale din Dobrogea
 
Înființarea Bursei de Comerț - „Constanţa era chemată să ia o dezvoltare din ce în ce mai mare“

„Conducta noastră de petrol“
 
Meseriile și industria în Dobrogea la începutul secolului XX - „Industria mică e în maximul ei de producţie şi progresul ei e de remarcat“