#DobrogeaDigitală „Nu e vorba de intoleranţă sau opresiune, ci de reacţiune naţională fără de care ne prăbuşim ca stat şi neam”

 

• O amplă dezbatere cu privire la chestiunea școlilor străine din Constanța, regăsim într-un număr al ziarului „Dobrogea Jună”, Nr. 87, din 7 septembrie 1940.

Sub titlul „Situația școlilor primare române din Constanța față de cele străine din punct de vedere național” și pornind de la tristul eveniment al desființării uneia dintre cele mai vechi şcoli primare româneşti din Constanța şi Dobrogea, Şcoala No. 2 "Principele Carol" înfiinţată la 1891, autorul face o analiză a stării de fapt existente în orașul de la malul mării, cu privire la școlile străine (greacă, armeană, bulgară, germană, italiană şi turcă), pretext care ne facilitează, dincolo de poziția naționalistă a autorului, informații prețioase despre imaginea învățământului primar în Constanța cosmopolită din urmă cu optzeci de ani.
Articolul este antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
 
 
„Din comparaţia cifrelor bugetare a şcolilor străine cu şcolile române, se pot face unele constatări: În afară de contribuţia comunei sau statului, veniturile cele mai însemnate ale şcolilor. străine, sunt date de comunităţile respective, taxe şcolare şi diversele donaţii. La şcoala germană taxele dau aproape 200.000 lei adică 2/3 din venituri. La această şcoală, din 65 copii, numai 38 sunt germani, 14 sunt români iar 14 diferite naţionalităţi. De fiecare elev taxa revine 3000 lei. Românii, deci, contribue cu o importantă sumă la susţinerea acestei şcoli. Faptul a fost semnalat acum câţiva ani de unul din organele şcolare dela conducerea judeţului care constata atunci: "la şcoala evanghelică Constanţa am găsit înscrişi cu aprobarea Onor Ministerului şi fii de cetăţeni şi naţionalitate română.

Aceşti elevi plătesc taxe destul de însemnate şi contribuie pe această cale la buna stare materială a şcoalei în dauna şcoalelor de stat. Pe acea vreme, contribuţiunile elevilor erau admise la şcolile de stat române. Azi sunt interzise acestora dar admise şcolilor străine şi dela români. La fel cu şcoala germană, şcoala italiană este urmată şi de români. La şcoala italiană se împart după naţionalitate astfel: români 45, italieni 3, evrei 5, cetăţeni străini 66, total 119. ( ... )

Comparativ cu şcolile străine, având în vedere importanța lor ca instituţiuni de stat, şcolile române se află în stare de inferioritate sub raportul întreţinerii şi înzestrării. E necesar a se apela la contribuţia publică. In ceace priveşte atracţia ce şcolile germană şi italiană exercită asupra unui însemnat număr de copii români, faptul nu se poate explica numai prin interesul de a învăţa limbile străine respective ci printr'o mai serioasă organizare şi conducere a acestora. Am arătat că în privinţa numărului învăţătorilor raportat la elevi, şcolile străine se prezintă în stare de superioritate faţă de ale noastre, întrucât unui învăţător îi revin 10-15 elevi iar nu peste 40.

Cu toată valoarea neîndoelnică a învăţătorilor români, rezultatele învăţământului sunt reduse pentrucă se lucrează cu cel puţin 40 de elevi. Sub acest număr, şcolile sunt raţionalizate adică: mutate, combinate, comprimate, desfiinţate după cum s'a întâmplat cu o mulţime de şcoli din municipiul Constanta în 1939.

Nu trebue să comparăm numai rezultatul învăţământului şcolilor române cu acelor străine, ci şi pe acela al educaţiei naţionale ce urmăresc. În această privinţă, şcoala bulgară face din găgăuzi, ruşi şi bulgari, cetăţeni români naţionalişti bulgari iar şcolile germană, italiană întipăresc copiilor de români la o vârstă fragedă, o direcţie spirituală străină sufletului românesc şi le formează convingerea şi simţământul inferiorităţii românului faţă de tot ce e străin, fără a mai ţine seamă că sunt sustraşi învăţământului şi influenţei religiei ortodoxe.

Sub raportul cunoştinţelor şi al educaţiei integrale, şcolile italiană şi germană sunt inferioare şcolii româneşti, dar superioare în ceea ce priveşte educaţie fizică. Este necesar ca in viitor copiii românilor să urmeze numai şcolile româneşti pentru a i sustrage dela influenţe străine.

În acest scop, este deajuns ca limba italiană şi germană să fie predate la două din şcolile primare române de persoane calificate, iar Ministerul Educaţiei Naţionale să nu mai aprobe accesul copiilor români la şcolile străine. Se va da astfel putinţa de a învăţa limbile străine şi elementelor sărace dar valoroase, nu numai celor cu dare de mână, iar taxele şcolare vor folosi şcolilor române. Elevii ce urmează în prezent la şcolile in chestiune, să fie repartizaţi şi înscrişi din oficiu la şcolile române cu limbă italiană şi germană şi obligaţi la taxele ce au plătit şcolilor străine.

Încheere
Chestiunea şcolilor străine din Constanța trebuie tratată şi rezolvată cu toată seriozitatea. Personalul didactic al acestora nu numai că trebuie controlat la numire şi în tot cursul funcţiunii, dar trebuie redus la strictul necesar ca număr, iar aceste şcoli trebuiesc încadrate în disciplina statului român. Tristul caz al şcolii No. 2 nu trebue să se mai repete. Şcolile româneşti trebuiesc reorganizate şi înzestrate spre a fi puse în stare de superioritate faţă de cele străine. Constatăm cu durere cum în statul român naţional, şcoli străine fac o concurenţă serioasă şcolilor române, reuşind a recruta dintre fii românilor şi anume din pătura intelectuală şi avută un însemnat număr.
În trecut şi nu de mult, şcolile române au avut un important rol în absorbirea elementelor străine din Constanţa din care au făcut buni români. Astăzi, aceste elemente se îndreaptă către şcolile lor. Problema ce se pune astăzi Statului Român este: Ori absorbirea elementului străin, ori eliminarea, iar la rezolvarea acestei probleme şcoala are rolul de frunte în Constanţa, ca şi pe tot cuprinsul ţării.”
 

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică