# DobrogeaDigitală Pagini de istorie – ocuparea orașului Tulcea

La 22 decembrie 1916, armata bulgară intra în Tulcea, urmând ca oraşul să rămână sub ocupație până în ziua de 15 noiembrie 1918.
 
Bulgarii au distrus şi au jefuit oraşul, au devastat și au pustiit pretutindeni, obligând populația să-și părăsească locuințele și să se refugieze care încotro, mai ales în Delta Dunării, care rămăsese sub controlul autorităților românești.
 
În volumul său, „Evoluția Dobrogei între 1918-1944”, profesorul Valentin Ciorbea dedică o analiză detaliată și plină de date interesante, acestui capitol din istoria greu încercatei provincii transdunărene, folosind o bogată bibliografie din care extrage și conturează imaginea dezolantă a „jefuirii oficiale a Dobrogei”.
 
 
„Oraşul Tulcea a fost ocupat de cotropitorii bulgari în ziua de 22 decembrie 1916, ora 15.20, fiind predat militarilor bulgari de către câţiva fruntaşi conduşi de Al. Calafeteanu.
Autorităţile tulcene, armata şi o parte a populaţiei civile s-au refugiat în localităţile din Delta Dunării, îndeosebi la Chilia Veche. A rămas sub controlul autorităţilor româneşti o zonă importantă a Deltei Dunării, realitate cu semnificaţie naţională, întrucât prin aceasta s-a demonstrat că «suveranitatea imprescriptibilă a statului român, respectiv dreptul de stăpânire românească asupra Dobrogei a fost păstrat neştirbit, până la încheierea păcii de la Buftea Bucureşti din martie 1918. Apărarea Deltei Dunării a fost asigurată de crucişătorul Elisabeta şi de torpilorul Smeul, dislocate la Sulina, de două baterii ruseşti dotate cu tunuri de 150 mm dispuse la intrare în canal, care a fost blocat de o escadră. Hidroaviaţia germană a efectuat mai multe misiuni de bombardament a portului Sulina, cărora li s-a răspuns cu foc puternic de către baterii şi de la bordul navelor».
De precizat că «Ministrul de Interne, pe baza unui acord cu Marele Cartier General, în scop de a combate cu eficacitate încercările inamicului în direcţia propagandei şi a spionajului, au înfiinţat un Serviciu special de siguranţă în Delta Dunării, cu misiunea de a lucra in aceste direcţii», organizat şi condus de Mihail Moruzov.
Serviciul de Siguranţă al Deltei a început să se organizeze la 24 martie 1917, iar primele rapoarte au fost trimise la Iaşi în cursul lunii iunie 1918. Serviciul a fost organizat pe trei sectoare: sectorul Sulina, sectorul Chilia Veche şi sectorul Lascăr Catargiu. Sediul «Serviciului de Contraspionaj», cum îl mai numea creatorul său, a fost stabilit la Ioniciul-Sulina «unde voi conlucra cu şeful Statului Major al Armatei şi al flotei de operaţii din Delta Dunării.» [...]
 
Cu invadarea Dobrogei, trupele inamice cotropeau două treimi din teritoriul românesc pe care s-a instaurat administraţia militară de ocupaţie. Regiunea din dreapta Dunării a fost izolată de restul teritoriului ocupat atât din punctul de vedere al administraţiei, cât şi al exploatării economice. Cum bine s-a observat, în Dobrogea, în prima etapă a ocupaţiei s-a manifestat pregnant regimul de condominium exercitat de către Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia.
Câteva luni de zile însă, provincia transdunăreană a fost cârmuită de bulgari, conducerea ei fiind încredinţată prefectului poliţiei din Sofia, care a fost numit prefect al Dobrogei cu sediul la Constanţa. Teritoriul ocupat a fost împărţit în 6 subprefecturi. Acestea şi primăriile au fost conduse de funcţionari bulgari. Toate firmele româneşti au fost înlocuite cu cele bulgare.
La Constanţa, pe frontispiciul primăriei a fost înscris în limba bulgară: «Regatul Bulgariei. Comuna urbană Constanţa. Administraţia comunală».
Ocupanţii au organizat propria poliţie. La Constanţa aceasta a fost formată din 17 agenţi conduşi de un şef, desigur toţi de origine bulgară. Ca limbă oficială a fost introdusă limba bulgară. Funcţionarii Primăriei Constanţa care rămăseseră la Brăila din dispoziţii superioare au fost aduşi la Constanţa, însă numai trei au rămas în serviciu.
Administraţia bulgară a introdus imprimate, ştampile şi timbre fiscale cu text în limba bulgară. Impozitele s-au încasat după instrucţiunile bulgare. Şcolile româneşti au fost închise.
În imobilele publice, în şcoli, hoteluri, în clădirile mari din oraş şi din port ocupanţii şi-au instalat propriile servicii, cazărmi, dispensare ş.a. Toate aceste spaţii au fost supuse, din cauza lipsei de îngrijire, degradării care s-a accentuat prin jaful şi distrugerile practicate.
Cu complicitatea unor localnici de origine bulgară, comitete mixte formate din civili şi militari au «organizat în chip metodic devastările».
Acestea s-au efectuat cu o violenţă deosebită. Un raport al comandamentului german, din 12 septembrie 1916, descria «brutalitatea şi lipsa de scrupule întrebuinţate de armatele bulgare la rechiziţionarea completă a alimentelor şi fitrajelor aflate în Dobrogea ocupată».
Trebuie precizat că jefuirea oficială a Dobrogei, ca de altfel şi a celorlalte teritorii româneşti ocupate, a făcut obiectul unor înţelegeri între ocupanţi, aceştia stabilind cheile de repartiţii ale cotelor din produsele capturate ce reveneau fiecăruia.
Conform Convenţiei semnate la 2 decembrie 1916, la Sofia, «toate stocurile de cereale aflate la Constanţa la 01.12 erau rezervate Turciei, care era obligată să organizeze cu rapiditate transporturile cu nave între Constanţa şi Constantinopol». Convenţia prevedea de asemenea că celelalte cantităţi de cereale aflate în zona ocupată a Dobrogei erau preluate de Armata 3 bulgară ce era obligată să lase populaţiei hrană, seminţele şi vitele necesare muncilor agricole, obligaţie nerespectată după cum se va vedea în paginile următoare. Cantităţile ridicate de ocupanţi trebuiau raportate bilunar la comandamentele de etapă germane, după instalarea acestora. Surplusurile din cursul unei luni trebuiau predate Turciei. Conform unui nou acord încheiat între reprezentanţii Germaniei şi Austro-Ungariei, necesarul de cereale pentru Armata 3 bulgară trebuia asigurat «în măsura stocurilor existente».
Prin noua înţelegere se avea în vedere procurarea hranei «necesare trupelor de etapă germane şi populaţiei precum şi seminţele pentru noile culturi». Produsele minerale urmau să fie predate Bulgariei şi Turciei.
Bulgariei i s-au repartizat benzina şi petrolul, iar Germaniei benzina uşoară necesară avioanelor şi submarinelor. Autorităţile bulgare n-au respectat cele convenite, iar prin regimul pe care I-au aplicat s-au îndepărtat de interesele aliaţilor lor în Dobrogea. În consens cu izvoarele arhivistice sunt şi aprecierile lui I.I. Georgianu făcute în anul 1920 referitoare la comportamentul şi obiectivele ocupanţilor bulgari în Dobrogea care n-au urmărit nici un moment restabilirea ordinii, a liniştii şi refacerii economice a ţării ocupate, ci întreaga activitate desfăşurată s-a extins numai pentru satisfacerea intereselor bulgarilor şi în deosebi a funcţionarilor administrativi care serveau ei înşişi ca intermedieri la contrabanda de cereale şi vite, la jafurile făcute în averea locuitorilor»”
 

#citeşte mai departe în „Evoluția Dobrogei între 1918-1944”
# „Evoluția Dobrogei între 1918-1944”,
# Autor Valentin Ciorbea
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.     

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
Sursa foto: facebook/bogdan bola
 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: Două monografii de referință ale profesorului Valentin Ciorbea, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța