#DobrogeaDigitală Prețuri și salarii în Dobrogea interbelică

Răsfoind volumul „Evolutia Dobrogei între 1918-1944” , valoroasa monografie a profesorului Valentin Ciorbea, distinsă cu premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române, ne-am oprit asupra capitolului în care autorul care face un istoric al condițiilor de muncă și salarizare, dar și al prețurilor practicate în Dobrogea, în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial.

Găsim aici interesante detalii despre durata zilei de muncă, condiţiile de lucru și de plată, primele încercări de organizare sindicală, drepturile muncitorilor -  sau, mai precis, lipsa lor - și comportamentul discreționar al patronatului.
 
„Situaţia materială şi nivelul de trai al personalului angajat au fost influenţate de salariile pe care le primeau, de puterea de cumpărare a acestora şi de evoluţia preţurilor principalelor produse necesare existenţei. Salariile au variat şi în Dobrogea de la întreprindere la întreprindere. Pentru cei angajaţi prin contract, acestea se stabileau conform acordului negociat cu patronii, pentru celelalte categorii salariul se fixa «prin buna învoială de la caz la caz», cel mai obişnuit sistem de plată fiind cel cu ora.

În perioada interbelică, salariile nominale au crescut, dar cele reale au depins de evoluţia preţurilor. Lăcătuşii, cazangiii şi tâmplarii primeau 3.000 lei pe lună, muncitorii portuari 3.200, servitorii 1.500, iar lucrătorii agricoli 1.200. Deşi lucrau în condiţii asemănătoare bărbaţilor, salariile femeilor, fetelor şi ucenicilor erau «destul de reduse».
În deceniul patru s-au menţinut decalajele între veniturile muncitorilor şi cele ale personalului de conducere. Spre exemplu, în anul 1937 muncitorii "Fabricii de Ciment Cernavodă" erau plătiţi cu 8-14 lei pe oră, iar reprezentantul părţii belgiene primea 25.000 lei, directorul tehnic 25.000 lei şi contabilul şef 20.000 lei lunar. La "Fabrica Japi Veillard" directorul era plătit lunar cu 35.000 lei, iar muncitorii 1.200 lei lunar.
Conform unei statistici întocmite de "Inspectoratul Muncii Constanţa ", în 1940 salariile variau între 2.000 şi 5.000 lei pentru muncitorii necalificaţi şi 5.000-15.000 pentru cei specializaţi, în Dobrogea însă "salarizarea este cu mult redusă faţă de celelalte centre".
Documentele consultate relevă că patronii diminuau salariul prin neachitarea sporurilor ori amânarea plăţii lor pe perioade de câteva luni sau majorarea impozitelor directe şi indirecte.
Situaţia nu era prea bună nici în mediul rural, unde ţărănimea era "strânsă de grumaz de perceptorii şi cămătarii, fiind nevoită a vinde rodul pe preţul ce i se oferea.
Datorită inflaţiei, preţurile la produsele de primă necesitate au crescut vertiginos, astfel că întreţinerea unei familii cerea şi în Dobrogea sume ce depăşeau veniturile. După unele calcule, familia unui muncitor constănţean compusă din soţ, soţie casnică şi trei copii avea nevoie pentru a-şi asigura cele necesare traiului de 4.271 lei pe lună în anul 1922, de 7.506 lei în 1923, iar în 1926 de 19.962 lei.
Comercianţii practicau zilnic, după cum sublinia un periodic tulcean, "o continuă speculă a articolelor de primă necesitate".
Creşterea preţurilor a fost deosebit de mare în deceniul patru. În anul 1937, preţurile bunurilor de larg consum crescuseră substanţial, astfel că în Dobrogea "standardul vieţii s-a scumpit cu aproape 50%".
După intrarea României în război, şi în Dobrogea au început să se înregistreze lipsuri de la articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi creşteri de preţuri la produsele de larg consum. Un kilogram de pâine costa 20 lei, de brânză 200 lei, de carne 160 lei, iar de zahăr 130 lei. Preţul unei cămăşi bărbăteşti era de 3.500 lei, al unei perechi de bocanci 10.000 lei, iar un costum de haine 25.000 lei, ceea ce a însemnat un coeficient de scumpire de 700% la produsele alimentare şi 800% la îmbrăcăminte şi încălţăminte.”
 

#citeşte mai departe în  „Evolutia Dobrogei între 1918-1944”
#„Evolutia Dobrogei între 1918-1944”
#Autor Valentin Ciorbea
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:
#DobrogeaDigitală: Recucerirea Deltei Dunării – opt decenii de la operațiunile tactice din iulie 1941