#DobrogeaDigitală Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”

În seria de volume „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, regretatul profesor constănțean Petre T.Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, s-a străduit să găsească resorturile evoluției (sau involuției) cercetării românești, a evocat personalități de seamă ale culturii și învățământului din țara noastră, a promovat excelența și nu s-a sfiit să denunțe mediocritatea și lipsa de profesionalism de la toate nivelurile, punând pe seama imposturii decadența din ultimele decenii, în lumea culturală și științifică românească.

Cu un stil ce se remarcă prin claritate și eleganță, prin libertate a spiritului și profunzime a reflecției, cărțile profesorului Frangopol sunt o sursă prețioasă de informație, în domenii dintre cele mai diverse.



Iată un capitol din volumul V, intitulat „Fizica şi Arheometria” care face lumină asupra unei științe interdisciplinare mai puțin cunoscute de publicul larg, care apelează la matematică, chimie, biologie sau geologie pentru a identifica urmele trecutului și a măsura vechimea artefactelor descoperite de arheologi.

Interesante, mai cu seamă, sunt considerațiile profesorului cu privire la celebrele brățări dacice, descoperite în zona Sarmizegetusa Regia, a importanței lor patrimoniale, artistice și științifice.
 

„Spirala din ce în ce mai accelerată a progresului tehnicoştiinţific are ca rezultat inclusiv transformarea radicală a unor profesii din domeniul cercetării.
Astfel, arheologii secolului 21 sunt acum detectivi care caută să rezolve misterele trecutului folosind din ce in ce mai mult «ustensilele» ştiinţelor exacte. Arheologul, în mentalul multora până acum, reprezenta imaginea unei persoane care se ocupă cu operaţiunea dificilă de scoatere la lumina zilei a «urmelor» trecutului, de la ruinele construcţiilor până la diverse obiecte (arme, podoabe, ustensile, vase ceramice etc) realizate prin munca omului (artefacte).

Pentru neavizaţi, noţiunea de arheologie poate să pară mai mult istorie decât ceea ce este ea în fond, o ştiinţă distinctă. Arheologii îşi propun să reconstituie «universul» (habitatul, paleodieta, mijloacele de producţie dar şi cele de luptă, credinţele religioase, etc) în care au trăit oamenii din trecut, şi, de asemenea, să înţeleagă creaţia lor materială, inclusiv cea artistică (istoria materialelor şi a tehnologiilor pentru producerea obiectelor şi monumentelor).

Istoricii timpurilor mai recente se folosesc de documentele scrise, la care adaogă obiectele existente pentru a ilustra viaţa şi istoria popoarelor din vremurile mai apropiate. Pentru un arheolog, documentele scrise sunt puţine, dacă acestea există În multe cazuri, artefactele fizice reprezintă tot ceea ce arheologii pot să aibă la îndemână pentru a încerca să reconstruiască trecutul din obiectele în sine şi din starea mediului care le-a păstrat până la scoaterea lor la lumină (solul, porţiunile de teren înconjurătoare). Interpretarea semnificaţiei artefactelor găsite a devenit aproape imposibilă rară ajutorul arheometriei.

Ştiinţa interdisciplinară a arheometriei, apărută la sfârşitul secolului 19, devenită de sine stătătoare în jurul anului 1950, poate fi definită ca aplicarea şi folosirea ştiinţelor naturale (matematica, fizica, chimia, biologia, geologia) în studiile de arheologie şi de istoria artei. Prin metodele şi tehnicile de lucru de care dispune, ea este în măsură astăzi să dea răspunsuri precise la un număr de întrebări care pot ajuta la reconstituirea istoriei unei descoperiri arheologice (artefacte, resturi umane şi în general organice, urme de construcţii) aflate în studiu. De exemplu: cât de vechi este artefactul sau scheletul? Din ce materiale (compoziţia) este realizat obiectul? Care este originea şi provenienţa sa? Care este zoo-specia sau, în cazul resturilor umane, tipul de populaţie căreia îi aparţine materialul biologic?

Una dintre cele mai popularizate - mai ales în massmedia - metode arheometrice este datarea-determinarea vârstei artefactelor conţinând materii organice (de la lemn și ţesături până la oseminte) cu ajutorul Carbonului-14, radioactiv, spectaculos verificată pe probe de lemn de acacia din mormântul faraonului Zoser, a 3-a Dinastie ( circa 2700- 2600 î.Chr.), care au aparţinut Egiptului preistoric.

Metoda a fost descoperită de Willard Libby (SUA), pentru care a primit Premiul Nobel pentru chimie (1960). în prezentarea acordării premiului se afirmă: «Rareori o singură descoperire în chimie a avut un asemenea impact asupra gândirii în atâtea domenii ale activităţii umane. Rareori o singură descoperire a generat un interes public atât de larg».

O altă metodă performantă este datarea prin luminiscenţă care se bazează pe faptul că aproape toate mineralele naturale sunt termoluminiscente. Acest fenomen este folosit pentru datarea rocilor, materialelor litice şi a ceramicii. Proba încălzită produce lumină. Cantitatea de lumină eliberată poate fi măsurată şi este proporţională cu doza de radiații absorbită de probă de-a lungul timpului; această doză acumulată variază cu vârsta probei şi cu cantitatea de elemente radioactive-urmă pe care proba o conţine. De remarcat că pentru ambele metode, au început în România în ultimii ani diverse studii preliminare care apropie cu siguranţă ziua în care şi la noi se vor putea face astfel de analize-datări de mare interes.

Un pas organizatoric foarte important l-a constituit înfiinţarea în 2011, a Societăţii Naţionale de Arheometrie - SARC - care numără deja aproape o sută de membri cotizanţi şi care a preluat ştafeta organizării simpozioanelor de profil. Cel mai spectaculos succes al cercetării arheometrice româneşti l-a constituit, fără îndoială, autentificarea celebrelor brăţări de aur Dacice. Prestigioasa revistă „ Antiquity" (Marea Britanie), 84 (2010), paginile 1028-1042, a publicat în decembrie 2010, articolul „The Sarmizegetusa Bracelets" având ca autori pe Bogdan Constantinescu, Ernest Oberlander- Târnoveanu, Roxana Bugoi, Viorel Cojocaru şi Martin Radtke, articol care prezintă autentificarea şi analiza acestor splendide brăţări Dacice din sec. I î.Chr. De remarcat că imaginile uneia dintre brăţări a format coperta numărului respectiv al revistei. Informaţiile din acest articol au fost preluate şi de site-ul National Geographic în ianuarie 2011.
Brăţările, circa 24, găsite de căutătorii ilegali (hoţii) de comori, au fost vândute peste hotare şi recuperate ( o parte) de statul român din Franţa, Germania şi SUA datorită efortului autorităţilor din România cu sprijinul Interpolului. Splendidele bijuterii din aur au fost realizate în principal din aurul din albiile râurilor, la care s-a adăugat şi aur extras din filoanele de suprafaţă ale minelor din Transilvania. Prelucrarea lor este în formă polispiralică, decorate cu capete stilizate de şerpi şi palmete. Locurile de unde au fost dezgropate se află în proximitatea marelui centru sacru de la Sarmizegetusa Regia, sit aflat pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial. Un amănunt semnificativ al valorii unei brăţări este punerea în vânzare a uneia din ele de către celebra casă de licitaţii Christie's din New York în 8 decembrie 1999.

Brăţări similare din argint erau deja cunoscute, nu însă din aur. Metoda de analiză a compoziţiei materialului brăţărilor fost aceea a fluorescenţei de raze X (XRF) efectuate cu spectrometre fixe şi portabile, dar şi cu ajutorul radiaţiei sincrotronice (micro SR-XRF). Analizele indică procentajul elementelor din aliajul aurului, raportul dintre cele trei componente principale aur, argint, cupru, dar şi urme de elemente ca staniu şi stibiu care au fost găsite şi în specimene de aur provenind de la Muzeul Aurului Brad, ceea ce atestă folosirea surselor de aur din zonă. Au fost folosite şi alte metode fizice extrem de precise - de exemplu în SUA cele bazate pe laseri (LA-ICP-MS) - care au confirmat aceste date. Modelul ales al şarpelui spiralat are o valoare deosebită, mai mare decât cea estetică, fiind legat de mediul social şi religios al unei culturi specifice a populaţiei autohtone, capul de şarpe fiind un totem al Dacilor reprezentat pe steagul lor.

Nu intrăm în interpretările semnificaţiei culturale ale acestor brăţări Dacice. Datorită importanţei lor ştiinţifice şi artistice, dar şi a cantităţii de aur înmagazinat, descoperirea brăţărilor dacice nu poate fi comparată decât cu cea a tezaurului de la Pietroasele (descoperit în 1837). Până acum s-au recuperat 11,7 kg de aur, dar cele 24 de exemplare depistate probabil că vor fi cântărit peste 20 kg de aur (cele 12 obiecte din tezaurul Pietroasele au 19 kg, dar au fost 22 de piese iniţial, cântărind probabil peste 30 kg de aur).”

 
#citeşte mai departe în „„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”“
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.V
#Autor Petre T.Frangopol


 
Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: captura Youtube/arhiva TVR

Citeşte şi:

#DobrogeaAcademică In Memoriam academicianul Petre T. Frangopol