#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei „Iată ce poate face mintea omenească”

• Revista Analele Dobrogei, un reper al publicisticii culturale din primele decenii ale secolului XX
• Informații interesante cu privire la utilizările cazeinei

Analele Dobrogei, revista „Societății Culturale Dobrogene”, apărută în anul 1919 și condusă de profesorul Constantin Brătescu, a adunat în jurul său nume și teme importante ale literaturii și științei din tânăra provincie românească.

În sumarul său, pe lângă articole de istoriografie, evocări ale unor personalități dobrogene, proză, poezie sau recenzii de carte, regăsim și o serie de texte de ordin științific și practic, așa cum este și cel semnat de profesorul constănțean O.Mironescu, în nr.4, din 1921.

Autorul, foarte documentat, ne informează cu detalii surprinzătoare „Ce se poate face din lapte”, savoarea limbii române din primele decenii ale secolului trecut completând cu farmec conținutul interesant al articolului.
 

 „Știinta progresează!
Mâine, poimâne, laptele dulce de vânzare în piaţă, o să fle ceva rar, ceva de modă veche ! ... Gospodarii cu lăptării or să dispară, industria laptelui o să schimbe vechile obiceiuri.
Tot ceia ce făcea până acum omul, va face de aci înainte maşina. Ce să te mai chinui, tu târgoveț, să ții vacă pentru lapte, când găseşti pretutindeni lapte condensat, concentrat, pulverizat, tot atât de bun, de hrănitor ca cel muls dela vacă și pe deasupra mai uşor de păstrat şi chiar de obţinut.
Voiu împărtăşi cititorului câteva lucruri nouă cu privire la industria laptelui.
Ca compoziţie chimică, un litru de lapte, cântărind cam 1.030 Kgr conține: 900 gr. apă. 45 gr. de o substanţă grasă – untul, 45 gr. de un fel de zahăr numit lactoză, 40 gr. de caseină şi albumină (din care se prepară brânza) şi vreo 7-8 gr. de alte substanţe chimice, săruri minerale…
Laptele este o substanţă foarte gingaşă, greu de conservat din pricina multor neamuri de microbi stricători ce-şi găsesc traiul în lapte. Pentru a putea fi păstrat vreme îndelungată, trebuia să se găsească mijlocul de a distruge aceşti microbi dăunători...
După ce s’a scos din lapte grăsimea sub formă de unt şi apa prin fierbere îndelungată, mai rămâne în lapte caseina, albumina și lactoza. Caseina este partea principală, care intră în constituția brânzeturilor. Ea se poate scoate din lapte, închegând-o cu cheag sau cu ceva acru.
Această caseină, scoasă din lapte, este partea care serveşte, cum vom arăta, în industria nouă a produselor scoase din lapte.
Ideia a pornit de la faptul următor : în localitățile unde laptele este întrebuințat mai cu seamă pentru scoaterea untului, restul laptelui nu se mai întrebuințează pentru fabricarea brânzei, căci brânza făcută din laptele din care s'a scos untul este tare, sguroasă şi fără gust.
Ar fi urmat ca aceste produse sau să fie întrebuinţate la îngrăşatul animalelor, sau să fie aruncate. Chimiştii s'au gândit însă să scoată din acest zer caseina şi să-i dea oarecari întrebuințări.
Mijloacele întrebuințate pentru a scoate caseina din laptele fără unt sunt diferite. Ori care ar fi, principiul este acelaş: se încheagă caseina cu cheag natural, ori prin ajutorul unui mijloc artificial. Se obţine astfel un fel de caş, care se separă de zer prin stoarcere, se presează şi se face astfel un fel de calupuri, care se trimit în uzine speciale. Aici caseina este uscată, sfărâmată sub formă de grăunţe sau pulbere şi în urmă amestecată cu substanţe colorante, după cerinţă. Din acest amestec, la care se adaugă formol, se face o cocă care, cu ajutoruJ presei hidraulice, poate fi transfomată în bastoane sau plăci, după întrebuințările ce va avea.

 
 

  DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF! 

 

În afară de întrebuințarea caseinei la prepararea cleiului cu care se lustruiește hârtia, cu ea se mai apretează ştofele; se lipesc apoi bucăţile de lemn, din care se fac aripile aeroplanelor, bastoanele şi plăcile de caseină.
Această caseină, imită foarte bine celuloidul, chihlimbarul, baga-ua, ivoriul şi cornul, având şi avantajul de a nu se aprinde cu uşurință. Ea se poate ciopli, lucra în strung și lustrui cu uşurință, pentru a se face dintr'ânsa piepteni, butoni, mărgele, linguri, furculiţe, mânere de cuțite, bastoane, umbrele, pipe, ţigarete, paftale pentru centuri, nasturi, cătărămi, tocuri şi fel de fel de instrumente în industria aparatelor electrice.
Djn zerul rămas după scoaterea caseinei, industria chimicii a găsit mijlocul să scoată: zahărul (lactoza} întrebuințat la îndulcirea laptelui condensat în fabricile de ciocolată, în cofetării, şi mai apoi: acidul lactic, întrebuințat în medicină, oţetul şi anumite băuturi fermentate (dospite).
Iată ce poate face mintea omenească în lupta ei pentru a smulge secretele naturii şi a-şi croi un drum cât mai uşor în viaţă.”

 
Sursa foto: ilustrație din „Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească”
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei

#Analele Dobrogei anul 2, nr.4, 1921
#O.Mironescu

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta
 


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială