#DobrogeaDigitală - Revista „Teatrul”, nr. 7, iulie-august 1986 Constanța găzduia cea mai veche și constantă reuniune a teatrelor de păpuși din România

Cooptată în echipa Teatrului pentru copii și tineret „Căluțul de mare”, în calitate de consultant artistic, Anaid Tavitian pregătea, până să se abată această pandemie asupra întregii lumi, o... renaștere a unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria teatrelor de gen – reluarea Săptămânii teatrelor de păpuși la Constanța.
Din păcate, planul s-a năruit ca multe altele din domeniul artistic, sector care se vede limitat la reprezentații în aer liber, cu public redus.
 
Și, totuși, această Săptămână a teatrelor de păpuși are un frumos istoric, pe care ni-l revelează revista „Teatrul” în numeroase numere. Astăzi ne-am oprit asupra uneia dintre opiniile legate de ediția a IX-a, desfășurată în perioada 26 mai – 1 iunie 1986, așa cum a fost ea descrisă în două opinii din nr. 7, iulie-august 1986.

„La sfîrşitul lunii mai, păpuşarii din țara noastră s-au reîntîlnit la Constanța, cu prilejul «Săptămînii teatrelor de păpuşi». Desfăşurată sub egida Festivalului naţional «Cântarea României», cea mai veche şi mai constantă reuniune a acestui gen, ajunsă la cea de-a IX-a ediţie, a avut ca temă «Valori ale artei şi culturii naţionale şi universale pe scenele teatrelor de păpuşi». Au răspuns invitaţiei Teatrul „Tăndărică" din Bucureşti, colectivele de păpuşari din Tîrgu Mureş, Braşov, Craiova, Sibiu, Constanța, Ploieşti, Galaţi, Teatrul pentru copii şi tineret din Iaşi, precum şi secţia pentru copii şi tineret a Teatrului „Fantasio" din Constanţa, care au prezentat 14 spectacole. Au participat numeroşi critici-ziarişti, oameni de cultură şi artă. Au avut loc dezbateri cu invitaţii şi colectivele participante, pe marginea spectacolelor, a fost vernisată expoziţia «Începuturile teatrului de păpuşi din România, realizată de Teatrul de păpuşi din Sibiu, şi a fost organizat un colocviu pe tema «Pacea, permanent simbol al copilăriei, în spectacolul pentru copii».
Selecţia spectacolelor a fost, în bună parte, corespunzătoare. Prezența unor autori români - Mihai Eminescu (Făt Frumos din Lacrimă), I. L. Caragiale (Lungul nasului), Petre Ispirescu (Drum de stele, după basmul Tinerete fără bătrânețe şi viaţă fără de moarte), în prelucrări mai mult sau mai puţin libere, uneori servind doar ca punct de plecare pentru o reinterpretare dramatică – şi a unor clasici universali - Frații Grimm (Albă ca zăpada), H. C. Andersen (Amnarul şi Căluţul năzdrăvan), Collodi (Cazul
Pinocchio, inspirată de celebrul său erou), Lewis Carroll (Aventurile Alisei,
după Alice în Ţara minunilor), Antoine de Saint-Exupery (Micul prinţ) - aduce în teatrul de păpuşi valori certe. Li se adaugă scrieri ale unor autori contemporani în dramatizări şi adaptări (precum Vrăjitoarele de Dimitrie Stelaru) sau preluate ca sursă de inspiraţie (Povestea unui an într-un geamantan de Titel Constantinescu). Uneori dramatizatorii au dar şi har, fiind ei înşişi scriitori (Nina Oassian, Al. T. Popescu, Nella Stroescu), alteori oferă partituri utile, rezultat al experienţei cîştigate în activitatea pe scena mică (Ştefan Lenkisch, Cristian Pepino, Kovacs Iildiko); există fireşte şi nechemaţi, care dau cu dezinvoltură încercări precare, fără nici o legătură cu literatura, şi cărora ar trebui să li se bareze accesul către scenă.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF

«Săptămâna teatrelor de păpuși» tinde să fie în primul rînd un bilanţ al activităţii creatoare, o evaluare a potenţialului existent. Ea coincide şi cu un
«schimb de generaţii» în acest domeniu, întrucît mulţi dintre interpreţii, scenografii şi regizorii care s-au afirmat de-a lungul anilor au dispărut ori s-au retras din activitate, în timp ce alţii, mai tineri, le-au luat locul. Şi, în pofida «marilor absenţi» din competiţie (regizori ca Ştefan Lenkisch, Horia Davidescu; scenografi ca Mioara Buescu, Ioana Constantinescu, Elena Conovici, precum şi mulţi foarte mulţi dintre artiştii mînuitori), se poate
afirma că teatrul de păpuși reprezintă în continuare o forţă în familia artelor spectacolului românesc. Chiar dacă în unele montări văzute sau revăzute la Constanţa apar inadvertenţe, stîngăcii sau neîmpliniri, iar altele puteau lipsi din program, întîlnirea bienală a păpușarilor, în ansamblu, vădeşte interesante eforturi creatoare, căutarea unor noi mijloace de expresie, existenţa unor talente autentice”.

 
#citește mai departe în revista „Teatrul” nr. 7, iulie-august 1986
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:


#citeşteDobrogea A fost odată Săptămâna Teatrelor de Păpuşi la... mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa