#DobrogeaDigitală Simion Tavitian, profesionalism, pasiune şi bucurie de viaţă

Astăzi se împlinesc 94 de ani de la naşterea regretatului Simion Tavitian, o prezenţă memorabilă în viaţa culturală a Constanţei.
Născut la 3 februarie 1926, în oraşul Cetatea Albă din Basarabia, a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Economie Generală a Academiei de Studii Economice.
 

 
A debutat, la doar 20 de ani, cu un roman, „Dragoste şi destin”, dedicându-se ulterior memorialisticii şi reportajului. A ţinut, peste două decenii, pagina de cultură a cotidianului „Dobrogea nouă“ şi a scris, documentându-se neobosit, 17 lucrări şi studii dedicate comunităţii armeneşti.
 
Căci puţini au făcut pentru recuperarea istoriei comunităţii lor ceea ce a făcut Simion Tavitian pentru armeni. În sute de pagini, întocmite cu acribie şi talent literar, au rămas, pentru viitorime, portretele celor mai de seamă membri ai unei comunităţi ce a dat României personalităţi cu adevărat impresionante.
  
Volumele semnate de Simion Tavitian şi apărute între 2004 şi 2008 - „Armeni de seamă din România” (I), Armeni din România” (II), şi „Armeni din România (III)“, precum şi „Armeni sub cupola Academiei Române” sau „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor” care pot fi parcurse integral în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa) reprezintă preţioase instrumente de documentare pentru istoricii şi cercetătorii preocupaţi de contribuţia acestei etnii, în diverse domenii de activitate.

Moştenindu-i profesionalismul, erudiţia şi modestia, fiica sa, teatrologul Anaid Tavitian, a oferit Fondului documentar „Dobrogea de ieri şi de azi” cărţile scrise de tatăl său, precum şi peste 130 de poze din colecţia personală, pentru ca memoria părintelui să rămână vie în conştiinţa cititorilor de azi şi de mâine.
 
S-a stins din viaţă pe 7 noiembrie 2008.
 
În noiembrie 2018, cu prilejul evenimentului dedicat împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei pe harta României, cotidianul ZIUA de Constanţa a omagiat memoria lui Simion Tavitian, oferindu-i postum placheta Meritul Dobrogean, https://www.ziuaconstanta.roîn semn de respect şi preţuire pentru întreaga activitate, pusă  cu pasiune şi bucurie în slujba culturii româneşti şi a istoriei etniei sale.

Redăm mai jos un fragment din „Armeni din România - vol. II”, în care autorul evocă, sensibil, imaginea pitorească a străvechiului Erebuni – Erevanul de astăzi:

„E o căldură neiertătoare, pavajul străzilor pare magma abia solidificată, azvârlită din gura unui vulcan nevăzut. Dar aici, pe pe aleea fântânilor, 2 750 de flori uriaşe îşi desfac petalele fluide în aer, învăluind totul în straie de răcoare. Toate civilizaţiile antichităţii şi-au întemeiat geneza şi dezvoltarea ulterioară în imediata apropiere a marilor fluvii: cea asiriană între braţele apelor gemene Tigru şi Eufrat, cea egipteană pe aluviunile veşnic sporite de revărsările generoase ale Nilului. Cea armeană e o mare excepţie de la regulă, naşterea sa însoţindu-se de-a lungul istoriei cu spinarea pietroasă a unui platou ocolit de ploi, brăzdat de râuri puţine la număr şi cu încă şi mai putină apă în albii.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Încă din anul cel mai de jos al existenţei sale (pentru muntenii Armeniei vremea nu trece, nu curge lin asemenea râurilor, ci urcă, aidoma zborului vulturilor, dinspre hăurile începutului spre crestele viitorului) poporul legendarei ţări Haiaş a dus o luptă necontenită cu năvălitorii străini, dar, mai ales, cu uscăciunea pământului. Ca să reziste izbirii oştirilor hrăpăreţe şi-a durat din blocuri de piatră case-cetăţi şi biserici-cetăţi. Ca să-i smulgă pământului pâine şi struguri, a acoperit toate văile şi podişurile cu canale săpate trudnic în piatră, prin care-a silit apa râurilor, a lacurilor şi a zăpezilor de pe creştetul munţilor, să îndestuleze setea ogoarelor.
 
Aşadar, nimic nu poate fi un omagiu mai potrivit adus celor 2750 de ani de civilizaţie armeană pe vatra bătrânului Erebuni ca această cale triumfală a apei, înflorind jucăuş şi mângâietor prin văzduhul fierbinte al zilelor unei veri de-a lungul căreia nu cad niciodată mai mult de 30 de milimetrii de ploaie pe metru pătrat. Aşa cum nimic nu poate străluci mai surprinzător şi mai desăvârşit totodată în acest oraş al arhitecturii umanizate până la putinţa de a pune în linii, în culori şi în ritmuri mândria cu rădăcini adânci în solul fertil al epopeilor eroice zărnislite pe vatra Sassunului, ori, dimpotrivă, delicateţea şoaptelor de iubire, decât acest ochi de mare al Lacului lebedelor ivindu-se graţios printre draperiile sălciilor plângătoare şi printre chiparoşii parcului de la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Tumanian.”

 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea In Memoriam Simion Tavitian, la 93 de ani de la naştere (galerie foto)

#Dobrogeaetnică Laudatio Simion Tavitian

#Dobrogeaetnică „Meritul Dobrogean“ pentru Simion Tavitian (3 februarie 1926 - 7 noiembrie 2008)

#citeşteDobrogea În premieră, Anaid Tavitian povesteşte despre tatăl său - „O amprentă dulce, care mă obligă să fiu într-un anume fel, pentru că aşa am fost educată!“ (galerie foto)

Descoperă în Biblioteca Digitală cărţi scrise de Simion Tavitian!
 
„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian​

„Cronica dobrogeană”, de Simion Tavitian

„Meridianul Phoenix. Jurnal de călătorie”, de Simion Tavitian

„Armeni de seamă din România”, volumul I, de Simion Tavitian

„Armeni din România”, volumul II, de Simion Tavitian

„Armeni din România”, volumul III, de Simion Tavitian