#DobrogeaDigitală „Un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor”

Într-un număr din aprilie 1912 (VII, Nr. 17), ziarul „Dobrogea Jună” publică un material întocmit de reprezentanți ai dobrogenilor de origine germană, care protestează față de inițiativa rușilor de a organiza celebrarea răpirii Basarabiei, de acolo de unde au fost alungați mulți dintre germanii trăitori în ținutul transdunărean.

Aceștia, fără a uita să fie recunoscători României, „ospitalieră și omenoasă”, care i-a adoptat ca pe proprii săi fii, s-au întrunit la 15 aprilie 1912, pentru a stabili organizarea unei manifestaţii pentru comemorarea „actului mişelesc de acum 100 ani, în unire cu Liga Culturală pentru unitatea tuturor românilor, secţia Constanţa”.



Articolul este indexat în volumul  „Dobrogea Jună. Caleidoscop”,  unde autorii au adunat cele mai relevante articole apărute în publicația condusă, timp de patru decenii, de marele jurnalist Constantin Sarry, părintele presei moderne din Dobrogea.
 
 

„RĂPIREA BASARABIEI
Protestul Dobrogenilor de origină germană
Alăturea de protestările întregei suflări româneşti, adânc îndurerate de pompa ostentativă ce „bunii noştri aliaţi" de la 1877 voesc să dea serbărilor centenarului răpirei Basarabiei, din iniţiativa excelentului şi inimosului nostru amic Gh. Steţcu şi a colegului d-sale Th. Matthis, - şi Germanii din Dobrogea, cari au părăsit Basarabia după retrocedare, pentru a se instala cu trup şi suflet în provincia ce devenea din acea zi parte integrantă din ospitaliera şi omenoasa Românie, - au hotărât să ridice glasurile de reprobare şi să condamne nesocotinţa, care urmează s-o consume unii «naţionalişti» descreeraţi din imperiul vecin, alături de nişte renegaţi mizerabili. La această iniţiativă frumoasă şi la timp venită, de care luăm act cu o deosebită plăcere şi care dovedeşte odată mai mult sentimentele cu care nouii cetăţeni români din Dobrogea împărtăşesc toate încercările patriei lor adoptive, - ne unim şi noi cu toată inima. Apelul prietenilor noştri
Iubite cetăţean şi prieten,

Toată suflarea românească de la Prut până la Tisa şi Marea Neagră, se pregăteşte pentru ca durerea ce vecinic va rămâne săpată în sufletul ei, prin răpirea Basarabiei, să aibă o isbucnire cât mai nobilă, în ziua de 16 Mai 1912, când se împlinesc 100 ani, de la răpire şi când imperiul moscovit, falşul apărător al creştinătaței din orient, neţinând seamă de durerea noastră, pregăteşte un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor.

Noi nu trebue să rămânem muţi la grandioasa manifestare a fraţilor noştri şi de aceea, ne adresăm şi dv., cari, alungaţi prin barbaria rusească, din câmpia mănoasă a Basarabiei, aţi găsit patrie în sânul României jefuite, care v-a asimilat cu fiii ei şi astăzi, cetăţeanul român de origină germană, cetăţean propriu pentru ordine şi progres, conştient de rolul lui, trebue să ridice glasul şi ca fiu adoptiv al ţărei, să protesteze alături de fiii legitimi, contra asupritorului, care departe de a ne respecta durerea, ne loveşte greu, în dragostea noastră de neam şi de moşie. Ne adresăm deci dv., cari simţiţi ca şi noi, rugându-vă să binevoiţi a vă întruni cu noi în Constanţa, la sediul societăţei fost Eugeniu Behles, la 15 Aprilie cor. ora 3 p.m. spre a ne sfătui şi a lua măsuri pentru organizarea manifestaţiei în unire cu Liga Culturală pentru unitatea tuturor românilor, secţia Constanţa.

În aşteptare, vă trimetem cu drag salutul nostru, G. Steţcu, Th. Mathis

Proces-Verbal
15 Aprilie 1912

Subsemnaţii, cetăţeni de origine germană, domiciliaţi in judeţul Constanţa, convocaţi fiind pentru astăzi de amicii noştri Gheorghe Steţcu şi Teodor Matthis, pentru a ne consfătui dacă nu ar fi bine şi patriotic, ca, cu ocazia serbărilor centenarului răpirei Basarabiei, ce Ruşii pregătesc, să manifestăm şi noi alături de fiii legitimi ai ţărei, durerea ce simţeam, pentru perderea acelei mănoase părţi din ţară, pe care în bună parte, am locuit-o cu drag, mai multe decenii, până la ultima mârşevie rusească din 1878; când ne-am retras În Dobrogea.
În urma discuţiilor urmate, având în vedere că imperiul vecin, în loc de a-şi consuma în tăcere prada, loveşte în cele mai sfinte sentimente ale poporului nostru, prin orgioasele serbări ce proectează, pentru comemorarea actului mişelesc de acum 100 ani. Bucuroşi că am găsit momentul de a ne exprima, pe de o parte, dragostea către ţara care ne-a adoptat şi la sânul căreia, sub auspiciile legilor protectoare, trăim şi propăşim în linişte, iar pe de alta, de a manifesta durerea ce simţim, pentru răpirea celei mai mănoase părţi din ţară,
DECIDEM:

Primim în totul şi cu drag propunerea şi rugăm pe prietenii noştri Gheorghe Steţcu şi Teodor Matthis, să se pună în legătură cu Liga Culturală Secţia Constanţa, cu care înţelegem a ne uni, pentru a aranja programul manifestaţiei şi data, comunicându-ne din timp măsurile, pe cari ne obligăm a le păzi cu sfinţenie. Tot odată, în numele conaţionalilor noştri, le aducem sincere mulţumiri, pentru că au emanat această patriotică idee.”

 
Sursa foto : imagoromaniae.ro


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”