Imaginea bulevardului Ferdinand în anul 1967 Ce restaurante, parcuri și alte locuri puteau vizita constănțenii

• Corelarea informațiilor prezentate cu hărțile din anexe duce la vizualizarea Constanței din anul 1967.

Ghidurile turistice sunt, de cele mai multe ori, importante izvoare care captează, prin itinerarele propuse, imaginea și atmosfera unui oraș dintr-o perioadă. Eo ipso, considerăm că aceste ghiduri despre orașul Constanța din diferite perioade trebuie aduse în atenție.
 
Reamintim că în paginile virtuale ale cotidianului ZIUA de Constanța au fost prezentate mai multe astfel de lucrări în diferite serii, dintre care #GhidDobrogean1924, #StrăzidinConstanța - atunci și acum, #StrăzidinConstanța, #DunăreaCălăuzăTuristică etc. Menționăm, însă, că toate aceste articole prezintă, in genere, doar informațiile din lucrările citate în respectivele materiale. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile, spre pildă, în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate respectivelor perioade.
 


Spre exemplu, „Litoralul românesc al Mării Negre“, de I. Ionescu Dunăreanu, Mihai Cristescu, Dr. Gabriel Paraschivescu, Gh. Ionescu-Băicoi, cuprinde patru capitole după cum urmează: București-Constanța-Litoral, Litoralul românesc al Mării Negre, Itinerare turistice pe litoral, Alte Intinerare turistice pe litoral. Anexa cuprinde o serie de hărți.
 
Corelarea informațiilor prezentate cu hărțile din anexe duce la vizualizarea Constanței din anul 1967. Prin grija autorilor și a cartografului, indicii menționați în text corespund indicilor de pe hartă, identificând astfel restaurante, agenții, insitituții, cafenele etc.


 
Bulevardul Republicii în 1967, astăzi bulevardul Ferdinand
 
Capitolul doi este structurat în mai multe itinerare. Primul începe din Piața Independenței, astăzi piața Ovidiu, continuă cu bulevardul Tomis - denumire din 1965 -, apoi cu bulevardul Lenin - din 1990, bulevardul Mamaia - și în final, lacul Tăbăcăriei. Precizăm că denumirele străzilor menționate mai jos - acolo unde nu a fost precizată nicio observație a redactorului - sunt încă actuale, potrivit lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef și a actualului nomenclator stradal al municipiului Constanța.
 
Un al doilea itinerariu pornește tot din Piața Independenței, astăzi piața Ovidiu și se continuă pe bulevardul Republicii, astăzi bulevardul Ferdinand, apoi Gara și în final strada Traian.
 
În drumul spre bulevardul Republicii, suntem conduși, mai întâi, „în susul străzii Mircea cel Bătrân“, unde sunt remarcate clubul „Constructorul“ (43), restaurantul „Dobrogea“ (44), biserica „Metamorfosis“ (45).
 
„Ghidul“ face un ocol pe strada Alexandru Caratzali, menționând Teatrul de Păpuși (46) și o casa în stil maur (47). La intersecția bulevardului Tomis cu bulevardul Republicii, pe colț, se remarca hotelul „Continental“, astăzi demolat. Vis-a-vis de hotelul „Continental“, pe bulevardul Republicii, se aflau hotelul „Victoria“ și Biblioteca central regională (51). Întreaga porțiune dintre Bibliotecă și strada Mihai Viteazu era ocupată de parcul arheologic (52-53). Colțul dintre bulevardul Republicii și strada Mihai Viteazu adăpostește clădirea Teatrului „Fantasioׅ“.
 
În continuare, pe partea dreptă a bulevardului Republicii se remarcau restaurantul „Modern“ (55), cinematograful Republica“ (57), barul „Lido“(56), în vreme ce pe partea stângă se aflau blocurile de locuințe și Casa Regională a creației populare. Bulevardul se încheie în fața Gării Constanța (61), în piața Victoriei (59).
 
De aici ne putem întoarce la punctul de plecare, piața Independenței, astăzi Piața Ovidiu, după pe strada Traian. Autorul aduce în atenție locul unde se aflau odinioară portul antic (66), bustul lui Vasile Pârvan, la intersecția cu strada Vasile Alecsandri (67), Comitetul Regional al PCR(68), liceul „Mihai Eminescu“(69), Clubul Direcției Regionale Navale Constanța (70), vechiul hotel „Marea Neagră“(71).
 
Va urma.
 


Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin

Sursă de documentare: „Litoralul românesc al Mării Negre“, de I. Ionescu Dunăreanu, Mihai Cristescu, Dr. Gabriel Paraschivescu, Gh. Ionescu-Băicoi
 
Citește și:

Imaginea bulevardului Mamaia în anul 1967: Ce restaurante, parcuri și alte locuri puteau vizita constănțenii