„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera „Informațiuni trebuincioase” privind obiectivele de vizitat în Constanța anului 1926

 
Unul dintre personajele centrale ale romanului „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, este veteranul Radu Negrean, proaspăt sosit pe litoral, în trecere către Constantinopol, și găzduit la hotelul „Bulevard”, la inițiativa fostului său camarad din război, care dorise să-l „răsfețe” cu ocazia primei sale incursiuni în orașul de pe malul mării.

 Abonează-te la newsletter!

Cristian Cealera ne introduce, cu ocazia prezentării eroului său, în atmosfera Constanței anului 1926, trecând în revistă multe dintre obiectivele demne de vizitat pentru un călător curios, sosit în străvechiul Tomis. Prin intermediul vocii recepționerei, decise să se facă utilă și să ofere turistului „informațiuni trebuincioase”, suntem puși la curent cu detalii pitorești privind prețul birjelor, mersul trenurilor, băile din stațiuni, obiectivele importante din oraș și împrejurimi.
 
 
„Așa cum puteai citi în orice reclamă, Bulevardul era «de prim rang, așezat pe malul mărei, camere elegant mobilate, servicii ireproșabile, hotel absolut familiar, cu bucătărie internațională și vinuri alese». Negrean își aminti de această reclamă văzută prima oară în ghidul trimis prin poștă, la Târgu Frumos, de Bucur. Era prea de dimineață, așa că nu apucase să cerceteze bucătăria sau vinurile.

Abonează-te la newsletter!

Hotelul său avea două etaje și balcoane largi, iar la parter funcționau atât restaurantul, cât și o cofetărie și o cafenea.
Își consultă ceasul de buzunar: era 8.30, așa că mai avea de așteptat până la întâlnirea programată. Reintră în recepție, unde fata în bluză galbenă îl întâmpină fericită:
- Dacă vreți să faceți o plimbare prin oraș sau în împrejurimi, vă recomandăm trăsura. Văd că nu sunteți pregătit de bae. Puteți merge să admirați parcurile noastre sau plajele. Până la Grădina Tataia vă costă 40 de lei, iar birje găsiți chiar aici, pe Sturdza, lângă Palatul Băncei Românești. Dacă vreți să ajungeți la Mamaia, cursa vă costă 150 de lei și să nu dați mai mult că nu e legal, prețurile sunt fixe și au fost stabilite de primărie. Doar să aveți grijă că, dacă vă întoarceți noaptea, tarifele sunt duble. De la 9 seara până în zori.
- Mulțumesc, sunt sigur că prietenul meu mi-a făcut deja programul zilei de astăzi. Stă în orașul dumneavoastră de ani buni.
Fata în galben dădu din umeri.
- Datoria mea este să vă dau toate informațiunile trebuincioase, pentru ca sejurul dumneavoastră la Bulevard să fie unul cât mai plăcut. Aaa, și am uitat, dacă vreți să mergeți la băile superbe de la Techirghiol Movilă, puteți lua automobilul, un loc costă 90 de lei, sau autobuzul, unde tichetul vă ajunge 60.
Negrean încercă să oprească potopul de informații:
- Mulțumesc, dar nu o să am timp să ajung la toate. Mâine plec.
Fata zâmbi neîncrezătoare și spuse, apoi, pe un ton hotărât:
- Nimeni nu stă la Constanța doar o noapte! Și apoi, fără să țină seama de împotrivirea timidă a turistului, își continuă prezentarea:
- Apa de la Techirghiol este bună pentru tot felul de boli, de aceea nu trebuie să ratați această stațiune de băi. Par exemple, dacă aveți un urcior la ochi, e de ajuns să vă spălați pleoapele cu apă sărată din lac și vă trece imediat.
El aproape că bufni în râs:
- Păi, nu am niciun urcior!
Dar recepționera înclină ușor din cap, își ridică sprâncenele și declamă categoric:
- Trebuie să aveți ceva! Apele de acolo sunt bune pentru orice suferință!
Veteranul făcea eforturi să nu izbucnească în râs, însă nici nu dorea să încheie această sporovăială reconfortantă, care îi alungaseră departe somnul și oboseala.
- Și ca să mă întorc la Mamaia... Acolo puteți să mergeți și cu trenul, pe care îl luați de la gară. Programul trenurilor s-a schimbat de săptămâna trecută. Așa că: aveți, de la gară, plecări la 8, 9.20 și 10.40 - astea-s cele de dimineață. După-amiaza mai sunt două plecări: la 3.20 și la 4.40. Cele cinci curse se întorc din Mamaia la 8.40, 10.20 de minute, 12.20, iar, apoi, după prânz, la 4.00 și la 7 și 10 minute. Plaja de acolo e magnifică, cu instalațiuni complete de băi, cu bufet și restaurant. Tot acolo puteți admira Palatul Regal, abia construit de Regină. Cam asta ar fi cu Mamaia...
- Nu cred că voi ajunge la Techirghiol, poate că până la Mamaia vom lua vreo birjă...
- Să nu uitați să mergeți la Cazinoul Comunal. De la noi până acolo faceți doar cinci minute pe jos, după ceas. Dar, să vă duceți seara. De anul acesta s-au redeschis jocurile de noroc. Trei ani Consiliul Comunal le-a interzis și a fost destul de rău pentru oraș, că lumea nu prea mai venea. Acum, dară, jocurile s-au reluat și au de toate: poker, bacara, bulă...
- Nu mă interesează jocurile de noroc, mulțumesc.
Fata în galben obosise, așa că, de această dată, nu mai răspunse. Mai mult, în acea clipă, din holul camerelor de la parter, apărură o femeie de serviciu și un muncitor de la întreținere, murdar de ceva negru pe ambele mâini. Fata merse imediat la ei și începură toți trei să vorbească pe voce joasă.
Radu Negrean rămase singur în fața recepției goale, iar, acum, că fata nu mai era la postul ei, privirea îi fu atrasă de sumedenia de reclame lipite pe un panou. Pe un afiș mare erau desenate Cazinoul, o plajă, un far și o corabie cu pânze, iar, sub toate acestea, era un text: „Bine ați venit la Constanța, cea mai bună stațiune balneo-climaterică din Dobrogea. Servicii impecabile de turism, vânt bun pentru circulația sângelui și pentru piele, pentru convalescenți, pentru suferinzi de nervi“.
Pe același panou era prins un mic tablou pictat în ulei, ce prezenta un frumos peisaj marin. Sub tablou, nelipsitul mesaj destinat să atragă turiștii: „Marea Neagră are un albastru mai închis decât al altor mări. Este excelentă pentru băi, are nisip foarte fin, iar valurile de la Constanța sunt mai mari decât cele de la Odessa“.

Abonează-te la newsletter!

Volumul „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, poate fi achiziționat de la librăria constănțeană „Prăvălia cu Cărți” sau oferit de ZIUA de Constanța (împreună cu un autograf special al autorului), în cadrul campaniei de abonare la Newsletter-ul ziarului.
 
 
Citește și:

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea” Palatul Comunal și imaginea sa, în urmă cu un secol