Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
04:25 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#StrăzidinConstanța - atunci și acum Stațiunea Eforia în anii 1960 (GALERIE FOTO)

ro

28 Nov, 2022 00:00 4323 Marime text
Eforie Nord, 1960. Sursă foto:  „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
  • Călătoria noastrăm continuă cu stațiunea Eforia, astăzi Eforie Nord. Pe parcusul celor prezentate până acum am expus exclusiv străzile din orașul Constanța, dar iată că ne îndreptăm și în zona stațiunilor. 
 
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Contanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R. 
 
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“, prima parte a capitolului, ne plimbă prin Piața Independenței, unde este prezentată clădirea Sfatului Popular, actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe faleză, cu Cazinoul și statuia lui Mihai Eminescu sau pe bulevardul Stalin, actualul bulevard Tomis. 


 
A doua parte,  „Prin orașul care se revarsă peste zidurile tomitane“, duce lectorul de pe bulevardul Republicii, actualul bulevard Ferdinand, până pe bulevardul Lenin, actualul bulevard Mamaia. Printre altele sunt prezentate Hotelul și restaurantul Continental, Piața Unirii, Restaurantul „Modern“, Consiliul regional A.R.L.U.S.,  Comitetul regional al Crucii Roșii, Redacția ziarului „Dobrogea nouă“.
 
Tot al doilea capitol mai găzduiește o parte dedicată stațiunilor balneare. Aflăm aici detalii despre stațiunile Mamaia, Agigea, Eforie, Năvodari, Techirghiol și Vasile Roată.
 
Stațiunea Eforia, astăzi Eforie Nord
 
La 14 kilometri de Constanța se află stațiunea Eforia, astăzi orașul Eforie, locul înspre care ne îndreptăm în ediția curentă. Astăzi orașul Eforie cuprinde cele două localități: Eforie Nord, cea despre care vom discuta astăzi și Eforie Sud, numită Carmen Sylva înainte de instaurarea comunismului și după Vasile Roaită, nume asociat regimului totalitar din România.
 
Stațiunea Eforia reprezenta, încă de la începuturile sale, un reper pe harta litoralului Mării Negre, fiind una din cele mai importante stațiunii balneoclimaterice. În anul de referință, 1959, erau dispuse peste 8000 de paturi pentru tratamente.
 
Începem, așadar, călătoria în stațiunea Eforia din anul 1960. Intrăm pe bulevardul Republicii, astăzi poartă aceeași denumiere. Întâlneam imediat Sanatoriul Balnear nr. 1 și Policlinica balneară, alături de Pavilionul pentru bai calde cu nămol și fizioterapie. Înaintând observam și Clubul Central care cuprindea o bibliotecă, o sală de șah, etc.
 
„Nămolul, adus din lacul Techirghiol, este eficace pentru reumatism articular și muscular, gută; este indicat în boli de femei, în cazurile de varice, flebite, atrofii etc. Aici se fac și aplicații calde de nămol, recomandate în cazurile de tumefacții articulare, reumatisme, lombago, sciatică etc.“
 
Intrând pe străzile din partea stângă a bulevardului vom ajunge la Parcul central, alături de teatrul de vară și restaurantul „Pescăruș“. În apropierea intersecției cu bulevardul Dezrobirea, în prezent parte a bulevardului Tudor Vladimirescu, era instalat Pavilionul cu băi de nămol.
 
Continuăm intinerariul pe bulevardul Dezrobirea, îndrepdându-ne spre faleză, unde se remarcau restaurantul „Perla Mării“, braseria „Neptun“, o cofetărie și un bufet-bar. Mergând mai departe spre bulevardul Ovidiu, astăzi strada Ovidiu, întâlneam complexul I.S.B.C., un complex de blocuri specifice perioadei și un cinematograf de vară cu 450 de locuri.
 
„În partea centrală a taluzului falezei, o noua și frumoasa compoziție arhitecturală cu trei terase suprapuse cuprinde: braseria «Neptun», o cofetărie, un restaurant și un bufet-bar, accesibile și celor care fac plajă. Clădirea este îmbracată în piatră aparentă de calcar, a cărei culoare se adaptează minunat mediului înconjurător. Terasa superioară e decorată cu elegante «felinare venețiene», lucrate în fier forjat. Terasa de la mijloc impresionează plăcut prin colonada de pilaștri.
 
În față, înspre larg, înaintează un dig - în formă de «T» - lung de aproape 200 metri. Construirea lui a fost terminată în 1958. În 1959 s-a terminal încă un dig, în dreptul străzii Horia. În ultimul timp, din cauza curenților marini, lațimea plajei se micșora an de an. În urma construirii acestor diguri, plaja se va mări, la fel ca și plaja «Muncitorul» din orașul Constanța. La capătul digului se afla un mic debarcader pentru acostarea navelor de pasageri - hidrobuze, șalupe-taxi - puse la dispoziția sezoniștilor pentru plimbări de agrement și excursii la Constanța, Vasile Roaită și Mangalia.“

Complexul „Perla mării“, 1960. Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin 

La intersecția bulevardului Tudor Vladimirescu cu strada Filimon Sîrbu, astăzi strada Brizei, se afla „Restaurantul luminilor“. Mai departe pe starda Filimon Sîrbu se regăseau două hoteluri importante, iar la capătul bulevardului Tudor Vladimirescu se remarca clădirea în formă de vapor, Hotelul „Marea Neagră“.
 
„Lîngă acest hotel, lacul, mlaștinos acum cîțiva ani, a fost asanat, schimbindu-i-se complet înfățisarea. Astfel amenajat, a devenit unul din cele mai mari bazine de helio-balneoterapie din Europa, un ștrand artificial cu apa de mare.“
Hotelul „Marea Neagră“, 1960. Sursă foto:„Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
Va urma.
   
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunile Năvodari și Agigea. Călătorie în anii 1960

 
 

Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari