Anunțuri matrimoniale acum aproape 100 de ani - „bună gospodină, situație bună, dorește căsătorie cu domn bine situat, chiar văduv”
Anunțuri matrimoniale acum aproape 100 de ani - „bună gospodină, situație bună, dorește căsătorie cu
01 Sep, 2024 10:16
ZIUA de Constanta
949
Marime text
- În România anilor 1930, procesul de căutare a perechii era un dificil.
- În timp ce în mediul rural căsătoriile aranjate și consimțământul familiei rămâneau reguli de bază, în orașe și în cercurile intelectuale, tinerii începeau să își caute partenerii într-un mod mai liber.
Unul dintre cele mai populare mijloace prin care oamenii își găseau perechea în acea perioadă erau ziarele. Anunțurile matrimoniale publicate în presa scrisă au devenit rapid un instrument important pentru cei care căutau un partener. Aceste anunțuri erau foarte bine structurate, incluzând detalii despre statutul social, educație, avere și așteptările față de viitorul partener.
Persoanele care doreau să-și găsească perechea apelau la mica publicitate, mai exact publicau anunțuri la rubrica Marimoniale din ziarul Universul”.
Doritorii de a se căsători plăteau 5 lei/ cuvânt.
Spre exemplu, în ediția numărul 47 din 27 februarie 1929, căsătoriile erau căutate de:
Uu bancher se descria astfel: „Bancher, tânăr titrat, venituri 1 milion cinci sute mii anual, prefer titrată (studentă), dotă minimum 1 milion, anonimele rețineți”.
Un alt domn se prezenta ca fiind cult și bine situat: „Domn 40 ani, veche familie Moldova, foarte cult, suflet ales, bine situat dorește căsătorie doamnă 30-38 înaltă, șatenă, suflet distins bine situată, superioară, condiție socială”.
O doamnă căuta pentru căsători un domn nevicios, de preferință funcționar: „Fată cuminte 35 ani, gospodină, 100 mii numerar, trousou, locuință, perspectivă moștenire, dorește căsătorie domn nevicios situație Capitală, preferință funcționar. Anonimele rețineți”.
Iată un alt exemplu, în ediția numărul 149 din 3 iulie 1930 a revistei „Universul”
Un director de magazin căuta o doamnă cu casă în București: „Director magazin 60 ani, sănătos, doi băieți, anual 100 000, dorește căsătorie, persoană potrivită având casă proprie București.”
O doamnă văduvă cauta un domn tot văduv cu copil: „Văduvă 36 ani, titrată, familie bună, caracter distins, suflet nobil, serioasă, bună gospodină situație bună, dorește căsătorie cu domn bine situat, chiar văduv, poate avea și un copil, iubind copii. Adresați la ziar sub Titrată 50 F.”
De asemenea, pentru „problemele” masculine, în ziarele vremii se scria despre anumite tratamente care îi rezolva pe bărbați. În contemporaneitate, indivizii ce își caută perechea apelează la diferite site-uri disponibile, însă în perioada interbelică, și nu numai, se apela la ziar pentru a publica aceste anunțuri matrimoniale.
Evoluția Practicii
Pe măsură ce practica anunțurilor matrimoniale s-a răspândit, acestea au devenit o metodă legitimă și acceptată de a găsi un partener, în special în mediul urban. Această metodă reflecta tranziția societății românești spre modernitate și un nivel mai ridicat de individualism în societate.
Diferențele față de Modalitățile de Astăzi
Comparativ cu modalitățile de astăzi, când aplicațiile de dating online, rețelele sociale și alte platforme digitale domină căutarea unui partener, metodele din anii 1930 par mult mai formale și structurate. Astăzi, procesul de căutare a perechii este mult mai rapid și mai flexibil, permițând o interacțiune și o selecție bazată pe algoritmi care sugerează potriviri bazate pe interese comune, locație sau preferințe detaliate.
În timp ce ziarele de atunci ofereau un mediu restrâns și limitat, cu anunțuri publicate într-un mod destul de rigid, astăzi, diversitatea platformelor și ușurința de acces la informații și interacțiuni face ca procesul de căutare a unui partener să fie mult mai dinamic și personalizat. Cu toate acestea, și în anii 1930, și acum, esența rămâne aceeași: dorința de a găsi pe cineva compatibil, cu care să împărtășești valori comune și să construiești o viață împreună.
Sursă de documentare: adt.arcanum.com
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Constanța în 1946 - Locurile în care se „dădea moda” după Al Doilea Război Mondial
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii