Constanţa de odinioară Reclama, sufletul oraşului (galerie foto)

Publicaţia Marea Neagră, organ naţional dobrogean, a apărut la Constanţa în perioada 12 august 1923 - 17 octombrie 1940. Săptămânal, avea formatul 50x33, costa 1 leu pe număr, iar abonamentul pe an ajungea la 300 de lei. Directori erau Cruţiu Delasălişte şi Stelian Ștefănescu. Redacţia ziarului se afla pe strada Petru Rareş nr. 8, Constanţa.
 
Luăm la întâmplare numărul 29 al cotidianului, care apărea duminică, 14 octombrie 1923. Din reclama bogată a ediţiei, aflăm diverse informaţii cu care putem reface harta comercială a oraşului, activităţile cotidiene, chiar starea de spirit a celor care locuiau la malul mării.
 
Bunăoară, doctorul B. Tatarski, fost medic al clinicei universitare, cum se autoprezintă, se ocupă cu „Boli interne. Boli şi operaţiuni de nas, gât şi urechi” şi realizează „electrisaţiuni, injecţii intravenoase cu silbersalvasan, cyanur de mercur şi iod”. Consultaţiile se ţineau între orele 8 şi 10 dimineaţa şi 2-7 p.m, iar cabinetul se afla pe Strada Virgiliu numărul 1, „vis-a-vis de Casino”.
 
„Predau curs primar în familie, pentru una sau două clase. Adresa la redacţie.” Sau „Se caută orice număr de muncitori pentru carierele din Canara şi Chiostel. Adresaţi-vă d-lui antreprenor C. Chiriţescu, str. Carol 126”. „De vânzare la Anadalchioi o casă compusă din patru camere, 2 săli şi antenanse, curte 472 m. p. A se adresa la d. Vasile. V. Tănase, comerciant, Anadalchioi”, „De vânzare 4 camere, 2 antreuri, 1 pivniţă. A se adresa în str. Concorului No. 5, colţ cu strada Ecoului sau la redacţia ziarului.”, „Se vinde la Anadalchioi o casă bună din cărămidă, compusă din 2 camere, antreu şi 2 bucătării, cu 3 faţade şi loc 400 m. p. Și fântână în curte. A se adresa: Ion Marin, str. Ștefan - cel - Mare. Anadalchioi.”, „Se caută un camion-automobil sau camionetă în bună stare, greutate 2-3 tone, a se adresa, str. Ștefan-cel-Mare 7. A. Teodorescu”.     
 
De la mica publicitate aflăm că Sterie Dallă avea biroul de import-export pe strada Traian nr. 23, iar avocatul Petre Niţescu îşi deschisese biroul pe Bulevardul Regina-Maria nr. 54. Era mult de lucru în avocatură, ca dovadă, marele număr de profesionişti. Avocatul George Berea avea biroul pe strada Mircea 165 şi dădea zilnic consultaţii între orele 7-10 şi 3-6. Avocatul C. Serienescu, de pe strada Carol nr. 7, îşi primea clientela între orele 8-10 a.m şi 6-7 p.m. Alţi doi avocaţi de notorietate, Vintilă I. Berberianu şi Traian Ulpiu Berberianu, aveau birourile pe strada Ștefan Mihăileanu 7. Avocaţii Nicolae Chirescu, nimeni altul decât cumnatul lui Nicoale Iorga!, şi S. Huhulescu aveau birourile de avocatură şi notariat pe strada Carol 44, Camis Ghinsberg era de găsit la biroul său de pe strada Cuza Vodă nr. 38, avocat Aurel Vulpe, viceprimar o vreme, locuia şi dădea consultaţii la biroul său din strada Petru Rareş 7. Avocatul Traian Constantinescu avea biroul pe strada Maior Șonţu, „lângă biserica bulgară”. „Avocat Marin D. Mânzu deţinea, pe strada Ștefan cel Mare la numărul 63, un „birou pentru tot felul de acte de avocatură şi notariat”. Consultaţiile erau „dela 8-9 şi 5-7”.      Îşi mai făceau reclamă în acelaşi număr de ziar avocaţii Leon Panaitescu, de pe strada Lahovari numărul 76, care avea un birou de avocatură şi notariat, Bucur Constantinescu, cu biroul pe strada Mircea numărul 17, V. Vasiliu Măscurei, al cărui birou notarial se afla pe strada Carol numărul 105.
 
Alexandru Zossmer era dentist şi avea cabinetul pe strada Ștefan cel Mare 48, oferind consultaţii „de la 8 jum la 12 şi 3-6”. Rudă cu primul, doctorul Iulian Zosmer, dentist, specializat la Berlin, făcea reclamă cabinetului său aflat pe strada Carol.
 
Doctorul V. Apostolescu, „mamoş”, specialist în „boale de femei”, avea cabinetul pe strada Cristea Georgescu 10 şi „consultaţiunile” începeau cu ora 8-10 a.m şi 2-6 p.m. Dr. Ion Rosetti era „Medic chirurg al spitalului”, specializat în „Boale de femei, genito urinare şi sifilis. Injecţiuni intravenoase”. Acesta avea cabinetul pe strada D.A. Sturza „No. 4”, şi realiza „consultaţiuni” între 2 -6 p.m. Tot mamoş era şi dr. V. Goldenberg, „specializat la Berlin” în boli de femei, genito-urinare, sifilis. Consultaţiile se făceau de la 8 la 10 şi de la 2 la 6, iar cabinetul se afla pe strada Remus Opreanu 9, „lângă Hotel Palace”.     
 
Casa P. Șapira, fondată în 1891, aflată în Piaţa Independenţei la numărul 20, furnizoare a curţii regale, vindea ochelari, bijuterii veritabile, articole de ornamente, figuri şi figurine, ceasornice de tot felul, cadouri pentru nunţi şi logodne”. Evident, „toate cu preţuri reduse”.

 
„Suluri Carton Gudronat „American” împreună cu Catran şi Cuie pentru acoperit case doar la magazinul „Argus” aflat pe strada Ștefan cel Mare 58, anunţa o altă reclamă, în timp ce „Brânzeturi de tot felul, fabricaţiune proprie. Serviciu excelent şi preţuri reduse numai la magazinul Fraţii Simu”, pe strada Carol, Constanţa. „Noul local de petrecere „Tiribomboa” se afla pe strada Miron Costin numărul 34, unde erau „zilnic grătar proaspăt, bere aleasă, vinuri excelente, preţuri de reclamă”. Pe strada Ștefan cel Mare, „peste drum de grădina publică”, se afla „cel mai mare depozit de vinuri, bere şi rachiuri. Aurel Teodorescu”.
 
„Hotel şi Pension „Regina”, cu un restaurant „de prim rang”, se afla pe strada Lascăr Catargiu, iar antreprenor era Mihail Târpă.          
Magazinul de manufactură şi galanterie „S. Isovici”, aflat pe strada Carol, la numărul 3, telefon 37/2, este un magazin „Bine asortat în permanenţă cu mărfuri de sezon, mai eftin ca ori unde” în care „zilnic se primesc noutăţi”. „Alexe A. Roşculeţ & I. V. Roşculeţ” aveau pe strada C. Negri, numărul 4, „Lemne de foc, Stejar şi fag prima calitate. Mai eftin ca oriunde, cu vagonul şi în detaliu”. De asemenea, este prezentat faptul că „angajează şi tăiatul având maşină proprie. Primeşte comenzi spre executare, termen o lună. Orice cantitate”. La cafeneaua, berăria şi cofetăria „Bursa” se găsesc „veşnic gustări proaspete” şi „bere Bragadiru”, aflată pe strada Nicolae L. Gherondachis, Piaţa Independenţei.          
 
„Cereţi apă de BREAZU «Iaşi». Cel mai bun PURGATIV pentru bolnavi şi sănătoşi. Serveşte ca apă de regim pentru artritici. Luată la masă în cantitate mică, uşurează digestia. Cereţi prospecte la D-rul Grozea - Iaşi.“
 
Și o ultimă reclamă demnă de tot hazul: „Dela Carpaţi la Britania - Trecusem într-o seară/ De opt ori nouă ţuici/ Și vream aşa într-o doară/ Să am vreo nouă puici/ Dar cum/ Să nu mă dau bătut/ Când.../ N-a fost cum am vrut!/ Mişule,/ Ah, dragă Mişule/ Mişule/ Să nu mă laşi!/ Dă-mi o sticlă mintenaş/ Și vr-o cinci lăutăraşi/ Mişule,/ Eu sunt din Călăraşi”.      

Despre Aurelia Lăpuşan 

Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ștefan Lăpuşan.

Citeşte şi: 

Constanţa de odinioară în imagini

 
Constanța de odinioară: Englezii și Dobrogea (galerie foto)