Divertismentul constănțean din 1946

În anul 1946, Constanța, un oraș ce își recăpăta treptat „viața” după tumultul celui de-Al Doilea Război Mondial, se remarca nu doar prin importanța sa strategică și economică, ci și prin viața culturală semnificativă. Deși vremurile erau dificile, constănțenii găseau scăpare și inspirație în cinematografe, teatre și librării, locuri ce pulsau de energie și creativitate.

Aceste spații culturale nu doar că ofereau o pauză binemeritată, dar funcționau și ca puncte de întâlnire pentru idei și discuții, menținând viu spiritul comunității. Într-o perioadă de reconstrucție și adaptare, cultura a continuat să fie un factor puternic al societății constănțene, demonstrând că, indiferent de circumstanțe, dorința de cunoaștere și exprimare artistică rămâne indestructibilă.
 
Strada Carol corespunde cu bulevardul Tomis actual, iar strada Ștefan cel Mare și bulevardul Ferdinand au rămas la fel.
 
Constănțenii obișnuiau să frecventeze cinematografe precum:
„Capitol” pe strada Carol 149, „Majestic” pe strada Cuza Vodă 26, „Regal” pe strada Carol 48, „Regina” pe strada Ștefan cel Mare 37, „Victoria” pe strada Carol 112, „Vox” al lui Ghia Jean de pe strada G-l Manu 29.


Sursă foto: „Călăuza Municipiului Constanța” Ediția I-a: 10 Aprilie 1946, Tiberiu Petrilla-Slatineanu, Tipografia „Moderna” - Constanța

Sursă foto: „Călăuza Municipiului Constanța” Ediția I-a: 10 Aprilie 1946, Tiberiu Petrilla-Slatineanu, Tipografia „Moderna” – Constanța

 
Teatre precum:
„Teatrul Muncitoresc” pe strada Alex. Lahovari 14 și „Liga Culturală” pe bulevardul Ferdinand 11 bis.
 
Agenții teatrale:
 
„Tomis” a lui J. Rotenștein din Piața Indepndenței 19, „Lyra” de pe strada Carol.
 
„Anticării” precum:

 
„Armand” pe strada Carol 17, „Ovidiu” librărie pe strada Carol 124, la Voinescu pe strada Carol colț Ștefan cel Mare, la Vartanian pe strada Carol 76.
 
Librării precum:
 
„Albania” a lui M. Sotir de pe strada Traian 18, Cartea Românească de pe strada Carol 51, Dobrogeana de pe strada Ștefan cel Mare 54, Cartea Rusă de pe Ștefan cel Mare 16, Naționala de pe strada Carol 100, Românească din Piața Independenței (actuala Piața Ovidiu), „Ovidiu” a lui M. Dida de pe strada Carol 124, „Școalelor” a lui Manci I. de pe strada Ștefan cel Mare.
 

 
Sursă foto: „Călăuza Municipiului Constanța” Ediția I-a: 10 Aprilie 1946, Tiberiu Petrilla-Slatineanu, Tipografia „Moderna” – Constanța
 
În Constanța anului 1946, străzile erau animate de forfota celor dornici să scape de grijile traiului postbelic în sălile de cinema, în teatrele animate sau în atmosfera liniștită a librăriilor. Cinemaurile, teatrele și librăriile au jucat un rol esențial în viața orașului, rămânând, până astăzi, o mărturie vie a unei epoci în care cultura era un fir nevăzut care țesea laolaltă destinele unei comunități.
 
Articolul este realizat împreună cu Rareș Mihai, care efectuează practică pe perioada verii la cotidianul ZIUA de Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Constanța, descrisă de întemeietorul primei redacții de știri la radio