151 de ani de la înființarea Școlii Flotilei Lansarea monografiei „Cadeții Marinei Române (1880-1960)“ de Marian Moșneagu
151 de ani de la înființarea Școlii Flotilei: Lansarea monografiei „Cadeții Marinei Române (1880-1960)“
16 Nov, 2023 17:00
ZIUA de Constanta
1357
Marime text
În avanpremieră la sărbătorirea a 151 de ani de la înființarea la Galați, la 17 noiembrie 1872, a Școlii Flotilei, prima structură de învățământ a Marinei Române, comandorul (r) dr. Marian Moșneagu a pregătit o lucrare de excepție. Este vorba despre „Cadeții Marinei Române (1880-1960)”, etapa „danubiană” a învățământului gimnazial și liceal de marină.
„Când m-am decis să reconstitui și să aprofundez parcursul, destul de sinuos de altfel, al instituției denumită inițial Școala Copiilor de Marină, nu am anticipat cât de grandios a putut fi potențialul tezaurului uman înmatriculat ori mai degrabă “încartiruit”, de-a lungul a mai bine de jumătate de deceniu, în celebra cazarmă a Țiglinei – ne-a declarat autorul.
Este instituția de care însuși regele Carol I avea să se intereseze personal, duminică, 26 septembrie 1882, pe timpul vizitei efectuate în orașul Galați când, după inspecția efectuată la Arsenalul Flotilei și în port, pe bastimentele “Grivița”, „România” și bricul „Mircea”, Majestatea Sa a fost informat asupra gradului de instruire și progreselor înregistrate de către elevii Școlii Copiilor de Marină.”.
Un tezaur uman onorant pentru Marina Română
Apărută sub egida Asociației Absolvenților Liceului Militar de Marină “Alexandru Ioan Cuza”, la Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, actuala Monografiecompletează capitalul spiritual al actualului Colegiu Național Militar “Alexandru Ioan Cuza”, atașând testimoniilor deja cunoscute un incontestabil tezaur uman, care așteaptă să fie asumat, îmbogățit și revalidat de generațiile prezente și viitoare.
Acest demers m-a condus la multipleconcluzii de ordin sociologic, care mă îndreptățesc să cred că toate aceste investigații au meritat efortul iar rezultatele trebuiau redate posterității, chiar dacă ele necesită să fie reluate și aprofundate.
Cel mai elocvent argument îl reprezintă pleiada de reputați amirali și ofițeri superiori a căror ascensiune a început odată cu escaladarea colinelor Țiglinei și care, prin carierele și performanțele lor profesionale notabile, au contribuit nemijlocit la propășirea Marinei Române și înfăptuirea politicii navale naționale. În această galerie a celor mai valoroși absolvenți îi regăsim pe amiralii Corneliu Cristescu, Emil Dumitrescu, Mihail Gavrilescu, Valentin Gheorghiu, Vergil Grădinaru, Mihail Marinescu, Gheorghe Mărgineanu, Mircea Neacșu, Octav Nedelcu, Nicolae Negru, Constantin Niculescu-Rizea, George Petre, Constantin Pora, Mihail Angelo Theodorescu, Anatolie Zemba dar și pe comandorii Iulian Amariei, Ion Borcilă, Constantin Boțan, Gheorghe Cioenaru, Stelică Dumitru, Ion Duță, Dan Efta, Constantin Focșa, Neculai Fudulu,Dumitru Gașpar, Dan-Teodor Ghimbășanu, Nicolae Kirițescu, Constantin Miclescu, Marcel Mîlcomete, George Munteanu, Emil Oprișan, Marin Pena, Gheorghe Popescu-Boston, Ilarie Rață, Alexandru Rolea, Vasile Toescu, Florea Răgălie, Ion Simion, Ștefan Șlivăț, Alexandru Tiron, sau comandanții de cursă lungă Constantin Buzatu, Mihail Căplescu, Milică Dermengea, Nicolae Ionescu-Johnson, Maximilian Hrubes, Ioan Măcărescu, Ștefan Niță, Ion Nițulescu și mulțialții.
Dar, în egală măsură, în urma acestei prime campanii de „arheologie socială”, i-am descoperit printre iluștrii cadeți gălățeni pe viitorul academician Geo Bogza, actorul Boris Petroff, pictorii Gheorghe I. Anghel și Dumitru Taflan, scriitorul colonel Ion Aramă, profesorii Stelian Cincă, Scarlat Dinescu și comandorul prof.univ.dr. Aurel Pentelescu – personalități distincte care, chiar dacă „au schimbat de drum” imediat după absolvire, au performat în varii domenii.
Am convingerea că informațiile consistente și reconstituirea unor promoții de absolvenți din perioada danubiană a învățământului liceal de marină vor constitui motive de mândrie și un imbold legitim pentru noile generații de cadeți spre a persevera și performa în slujba și în folosul nemijlocit al Forțelor Navale și al Marinei Române, în ansamblul său” – a concluzionat autorul.
Lucrarea are 328 de pagini și este însoțită de un Minialbum cu portrete și fotografii reprezentative din activitatea cotidiană a cadeților.
Citește și:
#citeșteDobrogea Învăţământul liceal de marină la 142 de ani de la înfiinţare. Planuri de viitor, realizăriși perspective
Acest demers m-a condus la multipleconcluzii de ordin sociologic, care mă îndreptățesc să cred că toate aceste investigații au meritat efortul iar rezultatele trebuiau redate posterității, chiar dacă ele necesită să fie reluate și aprofundate.
Cel mai elocvent argument îl reprezintă pleiada de reputați amirali și ofițeri superiori a căror ascensiune a început odată cu escaladarea colinelor Țiglinei și care, prin carierele și performanțele lor profesionale notabile, au contribuit nemijlocit la propășirea Marinei Române și înfăptuirea politicii navale naționale. În această galerie a celor mai valoroși absolvenți îi regăsim pe amiralii Corneliu Cristescu, Emil Dumitrescu, Mihail Gavrilescu, Valentin Gheorghiu, Vergil Grădinaru, Mihail Marinescu, Gheorghe Mărgineanu, Mircea Neacșu, Octav Nedelcu, Nicolae Negru, Constantin Niculescu-Rizea, George Petre, Constantin Pora, Mihail Angelo Theodorescu, Anatolie Zemba dar și pe comandorii Iulian Amariei, Ion Borcilă, Constantin Boțan, Gheorghe Cioenaru, Stelică Dumitru, Ion Duță, Dan Efta, Constantin Focșa, Neculai Fudulu,Dumitru Gașpar, Dan-Teodor Ghimbășanu, Nicolae Kirițescu, Constantin Miclescu, Marcel Mîlcomete, George Munteanu, Emil Oprișan, Marin Pena, Gheorghe Popescu-Boston, Ilarie Rață, Alexandru Rolea, Vasile Toescu, Florea Răgălie, Ion Simion, Ștefan Șlivăț, Alexandru Tiron, sau comandanții de cursă lungă Constantin Buzatu, Mihail Căplescu, Milică Dermengea, Nicolae Ionescu-Johnson, Maximilian Hrubes, Ioan Măcărescu, Ștefan Niță, Ion Nițulescu și mulțialții.
Dar, în egală măsură, în urma acestei prime campanii de „arheologie socială”, i-am descoperit printre iluștrii cadeți gălățeni pe viitorul academician Geo Bogza, actorul Boris Petroff, pictorii Gheorghe I. Anghel și Dumitru Taflan, scriitorul colonel Ion Aramă, profesorii Stelian Cincă, Scarlat Dinescu și comandorul prof.univ.dr. Aurel Pentelescu – personalități distincte care, chiar dacă „au schimbat de drum” imediat după absolvire, au performat în varii domenii.
Am convingerea că informațiile consistente și reconstituirea unor promoții de absolvenți din perioada danubiană a învățământului liceal de marină vor constitui motive de mândrie și un imbold legitim pentru noile generații de cadeți spre a persevera și performa în slujba și în folosul nemijlocit al Forțelor Navale și al Marinei Române, în ansamblul său” – a concluzionat autorul.
Lucrarea are 328 de pagini și este însoțită de un Minialbum cu portrete și fotografii reprezentative din activitatea cotidiană a cadeților.
Citește și:
#citeșteDobrogea Învăţământul liceal de marină la 142 de ani de la înfiinţare. Planuri de viitor, realizăriși perspective
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii