Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Gânduri cenzurate. Dușmanul de clasă
Gânduri cenzurate. Dușmanul de clasă
30 Jul, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
5315
Marime text
5315
Marime text
Suntem la final de Cuptor. Care nu se dezminte. Și e mai fierbinte ca oricând. Nu vă întreb la ce vă gândiți – are cine să o facă! Dar dacă vă întrebați la ce se gândeau unii – marinari, de exemplu – în iulie 1950, să zicem? N-ați vrea să știți! Sau poate da...
Cu moralul la semn
Vară. Caniculă – atunci, ca și-acum. Și totuși, pe Dunăre și în apele Mării Negre, marinarii militari se instruiesc asiduu. Au trecut doar cinci ani de la terminarea ultimului război și veteranii armei au încă vii în minte amintirile acestei conflagrații.
Pe de altă parte, Marina democrată este pătrunsă de un suflu nou. De care se ocupă îndeaproape Direcția Politică a Comandamentului Marinei Militare (C.M.M.).
Dar ce era oare în sufletul marinarului român la mijlocul secolului trecut? Ce aspirații și ce probleme îl frământau zi și noapte – la bord, în cazarmă sau acasă, în sânul familiei?
Elemente definitorii pentru moralul trupelor regăsim în „Darea de seamă asupra stării de spirit moralo-politică a cadrelor, elevilor și trupei din unitățile Marinei Militare în perioada 20 iunie – 20 iulie 1950”.
Astfel, din documentarul redactat de locotenentul major D. Pânzaru, șeful Secției Organizare și Instructaj și contrasemnat de maiorul C. Burada, șeful Direcției Politice a Marinei, aflăm: „În această perioadă starea de spirit moralo-politică a cadrelor, elevilor și trupei din unitățile Marinei Militare a marcat o ușoară creștere față de perioada anterioară, fiind influențată în mare măsură de evenimentele interne și internaționale care au fost viu discutate de marea masă a ostașilor și, în special, de membrii de partid (m.d.p.) și ai Uniunii Tineretului Muncitor (U.T.M.).
La această creștere au mai contribuit și controalele executate la timp de către C.M.M., Comandamentul Forțelor Maritime (C.F.M.) și marile unități (M.U.) care au ajutat și îndrumat munca în toate sectoarele de activitate.
De asemenea a influențat în bine starea de spirit moralo-politică din unități și faptul că un mare număr de ostași contingent 1948 și 1949 au fost selecționați pentru a urma școli de ofițeri politici și ofițeri de marină.
I. Comentarea evenimentelor interne și externe
Agresiunea imperialiștilor americani în Coreea. În general ostașii și cadrele din unitățile Marinei Militare urmăresc cu interes și încredere înaintarea trupelor populare coreene, care dau puternice lovituri imperialiștilor anglo-americani. Cu privire la aceste evenimente s-au înregistrat o serie de comentarii pozitive, astfel:
Caporalul Ene Constantin din Sectorul Maritim nr. 2 într-o discuție cu mai mulți ostași a afirmat: «Voi vedeți miile de tineri ce se înscriu voluntari în armata populară coreeană, vedeți în ce constă dragostea față de Partid! Aceeași dragoste trebuie să arătăm și noi, în toate ocaziile.».
Soldatul Gavriluță Pintea din Sectorul Maritim nr. 3 a afirmat: «Poporul coreean luptă pentru libertate și de aceea va învinge».
Soldatul Vardi Alexandru din aceeași unitate a spus că toate armatele educate în spirit comunist, armatele populare, înving întotdeauna orice forță capitalistă.
Soldatul Stoian Florian tot din aceeași unitate a afirmat: «Au trimis americanii trupe de mercenari ca să lupte în Coreea dar și aceștia au început să-și dea seama că ei mor pentru interesele capitaliștilor».
Sergentul major Feodose Vasile din Sectorul Maritim nr. 4 a afirmat: «Eșecul pe care l-au suferit imperialiștii în Coreea dovedește, încă o dată, putreziciunea lor».
Fruntașul Cocaină Ioan din Batalionul 28 Infanterie Moto s-a exprimat: «Poporul coreean, prin lupta clasei muncitoare și armatei populare, eliberează zi de zi noi teritorii, făcând prin aceasta să crească simpatia maselor populare din Sud, care se atașează armatei populare, știind că aceasta nu dorește decât să scape Coreea de sub jugul imperialiștilor».
Locotenentul Gorunescu Mircea din Batalionul 30 Infanterie Moto a afirmat: «Armata populară coreeană este condusă de Partidul Comunist și, urmând exemplul Armatei populare chineze, dă lovituri de moarte armatei anglo-americane».
Fruntașul Oneață Alexandru din Depozitul nr. 2 Galați s-a exprimat: «Vedeți, tovarăși, ce înseamnă să fie o armată de tip nou: luptă fără să fie oprită de nimeni și de nimic».
Sergentul Frățilă Ioan din Comandamentul Forțelor Fluviale a afirmat: «Intervenția americanilor în Coreea arată clar politica de agresiune pe care o au la bază cercurile imperialiste».
Fruntașul Balin Bella din Batalionul 88 Transmisiuni a afirmat: «Solidaritatea cu poporul coreean ne dovedește că oamenii muncii din lumea întreagă nu vor un nou război și că ei sunt în stare să oprească desfășurarea unui nou măcel mondial».
Fruntașul Schwartz Simion din aceeași unitate a afirmat: «Agresiunea americanilor în Coreea ne dovedește că scopul lor a fost și este declanșarea războiului. Noi putem împiedica declanșarea războiului prin pregătirea noastră cât mai temeinică».
În afară de aceste comentarii pozitive, au mai fost și o serie de manifestări negative, astfel:
Locotenent-colonelul Constantinescu Victor din C.F.M., într-o discuție avută cu maistrul Sederiaș referitor la ordinul dat de Truman de a trimite trupe în Coreea, s-a exprimat: «Au dat de dracu, îi cotonogește! Truman a ordonat forțelor armate să intre în acțiune».
De asemenea, plutonierul major șef Bogdea N. din Sectorul Maritim nr. 3, tot față de maistrul Sederiaș, s-a exprimat: «Au dat de dracu. Rău o să-i bumbăcească americanii!».
Soldatul Comșa Traian din Batalionul 88 Transmisiuni s-a exprimat: «Războiul din Coreea va fi câștigat de americani, iar în caz de război, eu nu voi trage nici un cartuș».
Interne
Procesul bandei de spioni și trădători din țara noastră.
Judecarea bandei de spioni din țara noastră a fost viu comentată de masa de ostași, înregistrându-se o serie de comentarii pozitive, după cum urmează:
Fruntașul Elper Isac din Sectorul Maritim nr. 2, într-o discuție cu alți ostași, a afirmat: «Eu găsesc de cuviință că acești spioni nu trebuiau împușcați, ci scoși în piață și jupuiți de piele și adunați toți chiaburii și foștii exploatatori, pentru a nu mai încerca astfel de lucruri».
Ca o completare, soldatul Bolog Francisc a spus: «Înainte de a-i jupui, trebuie să fim vigilenți, să-i prindem și să nu divulgăm nimic din secretele militare» (sic!).
Căpitanul Pârvu Amăraș, față de alți ofițeri, a afirmat: «Noi spunem că nimeni nu scoate informații de la noi și iată cum bandiții au cules informații de la oameni care nu și-au dat seama că stau de vorbă cu spioni. De aceea, nu trebuie să vorbim nimic în afara cazărmii, mai ales că în satul acesta sunt mulți chiaburi (comuna Mihail Kogălniceanu)».
Locotenentul Bold Virgil din Batalionul 26 Infanterie Moto s-a exprimat: «Judecarea acestui grup de spioni și trădători din țara noastră arată gradul de vigilență și totodată hotărârea poporului de a pedepsi fără cruțare orice acțiune dușmănoasă îndreptată împotriva regimului nostru».
Locotenentul Niță Cornel din Batalionul 34 Tancuri a afirmat: «Prin judecarea acestor spioni se vede lanțul trădărilor papale, prin amestecul nunciaturii în spionaj».
Fruntașul Borlan Ioan de la Detașamentul Spate C.F.M. a afirmat: «Demascarea acestor trădători să fie pentru noi un exemplu de urmat atât în armată cât și în câmpul muncii când vom merge».
Caporalul Bojoki Sigismund din Batalionul 88 Transmisiuni a spus: «Descoperirea bandelor de spioni de la noi din țară ne dovedește că anglo-americanii sub masca diplomației vor să submineze regimul nostru de democrație populară».
Colectările și campania lucrărilor de vară de asemenea au fost discutate de ostașii din unitățile Marinei. Astfel:
Soldatul Samoilă Panait din Sectorul Maritim nr. 2 a afirmat: «Îmi pare bine că la noi este câmpul frumos și am să scriu părinților să urmeze sfaturile partidului pentru strângerea recoltei și să dea la stat cota ce li se cuvine».
Soldatul Balaban N. din aceeași unitate a scris acasă mamei sale să grăbească seceratul, să dea cota la stat și să nu se ia după vorbele chiaburilor din sat».
Soldatul Bolean Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 a scris trei scrisori părinților, în care îi îndeamnă să se unească toți țăranii săraci să înființeze Gospodărie Agricolă Colectivă.
Fruntașul Panait Victor tot din aceeași unitate a afirmat: «Abia aștept să mă duc acasă să intru în Gospodăria Agricolă Colectivă, unde voi pune în practică cele învățate în armată».
Articolul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej „Pentru puritatea rândurilor Partidului”:
Acest articol a fost viu discutat atât de m.d.p. cât și de nemembrii de partid, înregistrându-se următoarele comentarii:
Căpitanul Teșilă Ioan („Mărăști”) a spus: «Tov. Gheorghe Gheorghiu Dej precizează că clasa muncitoare are nevoie mai întâi de un partid unde contează calitatea membrilor și apoi numărul lor. Verificarea făcută de partid dovedește că Partidul știe să înlăture cu curaj toate elementele necorespunzătoare».
Plutonierul Barbălată Jean (C.F.Fl.): «Fără o puritate riguroasă a rândurilor sale, Partidul nu ar fi putut duce mai departe cu succes opera de construire a socialismului. În această privință, exemplul Iugoslaviei este concludent: acolo, în partidul clasei muncitoare nu au intrat elemente oportuniste, care au denaturat linia partidului și au aruncat țara în mâinile imperialiștilor americani».
Sergentul Tudore Ștefan de la Grupul Navelor de Servitute a spus: «În această acțiune de verificare a membrilor săi, Partidul nostru s-a inspirat din experiența Partidului Comunist (b olșevic) al U.R.S.S., care a dus o luptă necruțătoare împotriva elementelor carieriste și oportuniste strecurate în rândurile sale».
Sergentul Lucaci Ioan de la C.F.Fl. a spus: «Această verificare a întărit mult Partidul întrucât au fost excluși o serie de dușmani».
Fruntașul Rusu Marin (distrugătorul „Mărășești”) a spus: «Și din rândurile noastre vor putea intra în partid acele elemente care se vor dovedi a fi la înălțimea sarcinilor ce-i sunt cerute unui membru de partid. Datoria noastră este să ne ridicăm neîncetat nivelul cunoștințelor noastre politice și militare și să urmăm exemplul m.d.p. din unitate».
Depășirea normelor de către oamenii muncii din diferite întreprinderi pe anul 1950:
Referitor la această problemă, s-au înregistrat comentarii în unitățile Apărării Litoralului, astfel:
Fruntașul Zapis Nicolae din Sectorul Maritim nr. 2 a afirmat: «Eu am urmărit pe tovarășii din echipa mea de la Sovromtransport Galați, care au depășit norma cu 86%. Pentru aceasta, eu le-am scris o scrisoare în care i-am îndemnat să muncească mai mult».
Fruntașul Bela Francisc de la Sectorul Militar nr. 3 a afirmat: «Echipa lui Barta Iosif a îndeplinit Planul de stat pe 1950 la fel și noi ostașii trebuie să ne pregătim cât mai temeinic din punct de vedere militar și politic».
Soldatul Sâmpetreanu Petre din aceeași unitate, a afirmat: «Nu este suficient ca numai noi să ne luăm angajamente ci trebuie să ducem muncă de lămurire și cu părinții noștri (sic!) pentru a îndruma și pe ei asupra depășirilor de norme».
II.Activitatea reacțiunii
Și în această perioadă manifestările reacțiunii s-au intensificat, concretizându-se fie prin acțiuni fățișe, fie mai ales prin atitudinea unora din cadre și ostași, care sunt încă sub influența dușmanului de clasă (sln.ns.). Redăm mai jos unele aspecte ale activității reacțiunii din unitățile Marinei Militare:
Soldatul Bordaș Ioan din Batalionul 26 Infanterie Moto a refuzat să lucreze în ziua de 15 iulie 1950, pe motiv că este adventist.
Fruntașul Preda Dumitru din Regimentul 12 Artilerie Moto, în timp ce se preda lecția politică despre lagărul păcii care va învinge, el a făcut o cruce pe masă, spunând că aceasta va învinge, iar întruna din zile a fluierat cântece monarhice. Ostașului i s-au făcut propuneri pentru a fi scos din Școala Regimentară.
Sergentul Pletoianu Constantin, membru UTM, din școala Regimentară Medgidia, a avut manifestări șovine față de un evreu, spunând că dezechiparea se face cât timp ar mânca un jidan. A fost criticat și exclus din organizație.
Soldatul Memetea Gheorghe de la nava-școală „Mircea” merge la ședințele baptiștilor atunci când este învoit în oraș. Ostașul a fost pus sub supraveghere.
Sergentul major Mangu Mihai de la Divizionul 20 A.A. și-a manifestat nemulțumirea față de salariu, afirmând că pentru leafa care o primește nu ar fi trebuit să lucreze nici 5 ore.
Căpitanul Vasile T. Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 se menține pe poziția de delăsare în muncă, manifestând neîncredere față de viitor, afrimând că orice ar face tot cu gradul de soldat pleacă din armată.
Soldatul Tode Mihai din aceeași unitate a spus că înainte se ara cu boii nu cu tractorul și erau bucate mai bune și nu se cumpărau cu cartela.
Soldatul Pandelică Stan și soldatul Lazăr Gheorghe din Divizionul 20 A.A. au comentat negativ ajutorul dat de U.R.S.S. țării noastre, afirmând că în timpul secetei nu ne-au dat nimic, că în armata din trecut era mai bine că se dădea 1 kg de pâine, iar dacă aduceai o găină, puteai să stai acasă.
Ostașii au fost pedepsiți cu câte 10 zile de închisoare, iar pentru soldatul Lazăr Gheorghe, care este UTM, s-au făcut propunerii pentru a fi exclus din organizație.
Soldatul Mitrofan Ion din Batalionul 88 Transmisiuni a scris pe ghereta de santinelă următoarele: «Stalin, tu ai să mănânci bătaie de la Truman. America o să te înghită cu totul». Ostașul este sub stare de arest.
Soldatul Comșa Traian, din aceeași unitate, a continuat să aibă manifestări reacționare, spunând că războiul din Coreea va fi câștigat de americani și că, în caz de război, nu va trage nici un cartuș.
Soldatul Alexandru Marin din Batalionul 88 Transmisiuni a spus ostașilor Mitrofan Ioan și Iordache Florea, care erau pedepsiți cu închisoare, că de ei va fi bine când vor veni anglo-americanii.
IV.Colaborarea între cadrele de comandă, politice și informative
Colaborarea între organele de comandă, politice și informativă este bună la C.M.M. și Școala de Maiștri, la C.F.Fl. s-a înregistrat o creștere simțitoare, la C.F.M. este staționară iar la Școala de Ofițeri nu a fost destul de principială și justă.
Deficiențe s-au înregistrat în special la unitățile Apărării Litoralului, astfel:
Comandantul Sectorului Maritim nr. 1, locotenent-comandorul Ignat Ștefan are tendința de a subordona aparatul politic. De asemenea, comandantul și locțiitorul politic al Batalionului Mitraliere Fortificații nu colaborează în luarea hotărârilor, iar organele Serviciului Informații informează eșalonul superior fără să mai aducă la cunoștință locțiitorului politic și comandantului constatările lor, pentru a se putea lua măsuri.
La Forța Navală, colaborarea este justă și principială, îmbunătățindu-se prin schimbarea ofițerului informator.
Locțiitorii politici și ofițerii informatori au început să colaboreze mai bine în urma prelucrărilor ce s-au făcut în acest scop cu ocazia controalelor.
La Școala de Ofițeri de Marină, comandantul școlii, căpitan-comandorul Vasilache Adrian a evitat să se consulte cu locțiitorul politic, abuzând de funcție. Locțiitorul politic sesizându-se de acest lucru, a luat hotărâri principiale, arătând atitudinea greșită a comandantului.
La Batalionul 88 Transmisiuni și distrugătorul „Mărăști”, ofițerii informatori - locotenentul Balaban Emil continuă să nu aducă la cunoștință ceea ce constată pentru a se putea lua măsuri, iar maistrul Radu Constantin a adoptat o atitudine totală de independență față de comandant și de multe ori se substituie acestuia.
De asemenea, s-a văzut o tendință de separatism între căpitanul Petcu Valeriu, comandantul Batalionului Elevi și locotenentul Inceu Victor, locțiitor politic al Batalionului Elevi. Criticați de șeful Secției, acest lucru a fost remediat.
V. Starea disciplinară
Starea disciplinară din unitățile Marinei Militare în această perioadă este în creștere față de perioada anterioară, aceasta datorită intensificării muncii politice de partid și U.T.M. în masa de ostași și cadre.
Numărul abaterilor disciplinare în această perioadă este mai redus, totuși mai sunt elemente care nu înțeleg pe deplin întărirea disciplinei.
Pentru neglijență în serviciu au fost pedepsiți cu 2 - 10 zile arest următorii: Lt. Dolhan Mihai, plut. Gargarea Tudor de la Sectorul Maritrim nr. 1, lt. Calu Gheorghe de la Sectorul Maritim nr. 2, lt. Vesel Pavel, cpt. Popescu Virgil, cpt. Negeanu Alexandru, lt. Racovițeanu Dinu, lt. Șerbănescu I. din Sectorul Maritim nr. 3, cpt. Vasile Ioan, lt. maj. Săndulescu D., plut. Simion I. și cpt. Popescu Ștefan din Sectorul Maritim nr. 4, cap. Chirea Gheorghe, frt. Mirea Dumitru, cap. Sângaru I., frt. Licu Ilie din Sectorul Maritim nr. 1, lt. maj. Olteanu Gheorghe din Batalionul 26 Infanterie, lt.maj. Ionescu Barbu, plut. Corendea I., submaistrul Gagiu M. (în prezent depus la închisoarea militară în baza sentinței date în cazul de atitudine obraznică față de superiori) din Baza Fluvială Navală, maistrul Băcăuanu I. de la nava-școală „Mircea”, lt. Drumcea Paul, maistrul Pușchilă și plut. maj. Iordache I. de la Detașamentul Spate al C.F.M.
Tot pentru neglijență în serviciu au mai fost pedepsiți lt. Albu Grigore din Batalionul 88 Transmisiuni cu 2 zile arest, lt. Codreanu Alexandru, tot din Batalionul 88 Transmisiuni, cu 1 zi arest.
Pentru atitudine neostășească față de superiori au fost pedepsiți cu 2 – 6 zile de arestat următorii: maistrul Tudor Cornel, frt. Bocea Gh., sold. Dinu Ctin, frt. Tinca Petre, frt. Bardaș Iulian, frt. Fernac Simion din Sectorul Maritim nr. 1, lt. Maxim Vasile din Sectorul Maritim nr. 2, plut. Dragomir Ioan, cpt. Angelescu Nicolae, lt. Stancu Traian din Sectorul Maritim nr. 4.
Au mai fost pedepsiți pentru diferite abateri următorii: serg. maj. Iancu Anghel (Aparatul Politic) cu 10 zile arest pentru întârziere din concediu, cpt. Butiuc Constantin cu 10 zile de arest pentru părăsirea taberei fără voie, lt. Zidaru Petre cu 10 zile arest pentru întârziere din serviciu ordonat, cpt. Mirescu M. cu 5 zile de arest date de D.S.P.A. – tot din Sectorul Maritim nr. 4, lt. Pudilic cu 6 zile arest pentru neexecutarea la timp a ordinelor (Divizionul 20 A.A.), cpt. Enescu Mircea din Forța Navală cu 5 zile arest pentru că a dansat „Malagamba”, lt. Bouaru T. tot din Forța Navală cu 10 zile arest pentru lipsă de răspundere în muncă.”.
La capitolul VIGILENȚĂ, autorul Dării de seamă menționează faptul că spiritul de vigilență este mai scăzut la C.F.Fl.
Astfel, la Baza Forței Fluviale, căpitan-comandorul Raba a uitat un sertar cu acte secrete deschis. Pentru aceasta a fost pedepsit cu o zi de arest.
Plutonierul major Pruteanu V. Ioan a fost pedepsit cu 10 zile arest pentru că își pierduse legitimația, pe care a găsit-o după o lună, la Corpul de gardă al Batalionului 88 Transmisiuni.
Plutonierul Grăjdeanu Constantin din Batalionul 88 Transmisiuni și-a uitat fișetul neîncuiat, punând numai sigiliul.
Locotenentul Codreanu Alexandru din Școala Divizionară a C.F.Fl. a fost pedepsit cu 3 zile de arest pentru că a lăsat descuiat un sertar care conținea acte secrete.
Soldatul Visatghi Iordache din Sectorul Maritim nr. 1 a pierdut o listă cu efectivul unității. A fost pedepsit cu 10 zile închisoare.
Locotenentul Cifu Ludovic a pierdut Regulamentul serviciului în garnizoană. A fost pedepsit cu 4 zile de arest.
Căpitanul Păunescu Octavian din Sectorul Maritim nr. 4 a dat tema unui exercițiu prin telefon. A fost pedepsit cu 5 zile de arest.
Cazuri de vigilență pozitive au fost remarcate la sublocotenentul Dumitrescu C., care a descoperit pe plutonierul Ciobanu I. când încerca să sustragă zahăr și la fruntașii Grancea N. și Gheorghiu Aurel din Forța Navală, care au împiedicat expedierea unor scrisori ale ostașilor care conțineau date cu caracter militar.
Numărul accidentelor a fost mai mare iar o parte dintre ele chiar mai grave față de perioada precendentă.
Sergentul major Costin Nicolae din Sectorul Maritim nr. 3 și-a luxat mâna în timp ce lucra la o betonieră.
Fruntașului Sof Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 i s-a spart timpanul în timpul tragerilor de artilerie.
La Depozitul de Muniții Hinog, în urma unei explozii, au fost arși mai puțin trei ostași, iar cu arsuri de gradul 1 și 2 fruntașul Leonte Emil care, după trei zile, a murit în spital. Ceilalți sunt în afara oricărui pericol.
La capitolul Abateri de la morală, s-au constatat:
Locotenentul Balaban Emil, ofițer informator al Batalionului 88 Transmisiuni, a întreținut legături cu o tânără din Galați, pe care a adus-o la ele acasă, unde a reținut-o toată noaptea (?!).
Soldatul Preda Voinea din Sectorul Fluvial nr. 1, fiind în concediu medical în comuna sa, s-a îmbătat și a făcut scandal, întârziind totodată și din concediu cu 2 zile. Pentru acest fapt a fost pedepsit cu 10 zile de arest.
Plutonierul Țuțuianu Aurel din Sectorul Maritim nr. 1 s-a îmbătat și a făcut scandal. A fost pedepsit cu 7 zile arest.
Fruntașii Antal Ludovic și Târloveanu I. au venit beți în unitate, făcând scandal. Fiind băgați la carceră, au fugit din unitate, unde au revenit după câteva ore. Li s-au întocmit acte de trimitere în judecată.
În privința stării sanitare, un caz mai grav a fost înregistrat la distrugătorul „Mărăști”, unde un ostaș a murit fiind bolnav de tifos exantematic.
„În concluzie - se arată la finalul Dării de seamă -, se poate aprecia că starea de spirit moralo-politică a ofițerilor, elevilor și ostașilor din unitățile Marinei a marcat un ușor progres, aceasta în special în ultima jumătate a perioadei, când s-a trecut la reorganizarea partidului (sic!), fapt ce a contribuit efectiv la creșterea stării de spirit.”
Bibliografie: Arhivele Militare Naționale Române, Fond Comandamentul Marinei Militare 1950
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
Citește și:
Cu tinerețea la prova. Cu „Mircea” în Africa
Agresiunea imperialiștilor americani în Coreea. În general ostașii și cadrele din unitățile Marinei Militare urmăresc cu interes și încredere înaintarea trupelor populare coreene, care dau puternice lovituri imperialiștilor anglo-americani. Cu privire la aceste evenimente s-au înregistrat o serie de comentarii pozitive, astfel:
Caporalul Ene Constantin din Sectorul Maritim nr. 2 într-o discuție cu mai mulți ostași a afirmat: «Voi vedeți miile de tineri ce se înscriu voluntari în armata populară coreeană, vedeți în ce constă dragostea față de Partid! Aceeași dragoste trebuie să arătăm și noi, în toate ocaziile.».
Soldatul Gavriluță Pintea din Sectorul Maritim nr. 3 a afirmat: «Poporul coreean luptă pentru libertate și de aceea va învinge».
Soldatul Vardi Alexandru din aceeași unitate a spus că toate armatele educate în spirit comunist, armatele populare, înving întotdeauna orice forță capitalistă.
Soldatul Stoian Florian tot din aceeași unitate a afirmat: «Au trimis americanii trupe de mercenari ca să lupte în Coreea dar și aceștia au început să-și dea seama că ei mor pentru interesele capitaliștilor».
Sergentul major Feodose Vasile din Sectorul Maritim nr. 4 a afirmat: «Eșecul pe care l-au suferit imperialiștii în Coreea dovedește, încă o dată, putreziciunea lor».
Fruntașul Cocaină Ioan din Batalionul 28 Infanterie Moto s-a exprimat: «Poporul coreean, prin lupta clasei muncitoare și armatei populare, eliberează zi de zi noi teritorii, făcând prin aceasta să crească simpatia maselor populare din Sud, care se atașează armatei populare, știind că aceasta nu dorește decât să scape Coreea de sub jugul imperialiștilor».
Locotenentul Gorunescu Mircea din Batalionul 30 Infanterie Moto a afirmat: «Armata populară coreeană este condusă de Partidul Comunist și, urmând exemplul Armatei populare chineze, dă lovituri de moarte armatei anglo-americane».
Fruntașul Oneață Alexandru din Depozitul nr. 2 Galați s-a exprimat: «Vedeți, tovarăși, ce înseamnă să fie o armată de tip nou: luptă fără să fie oprită de nimeni și de nimic».
Sergentul Frățilă Ioan din Comandamentul Forțelor Fluviale a afirmat: «Intervenția americanilor în Coreea arată clar politica de agresiune pe care o au la bază cercurile imperialiste».
Fruntașul Balin Bella din Batalionul 88 Transmisiuni a afirmat: «Solidaritatea cu poporul coreean ne dovedește că oamenii muncii din lumea întreagă nu vor un nou război și că ei sunt în stare să oprească desfășurarea unui nou măcel mondial».
Fruntașul Schwartz Simion din aceeași unitate a afirmat: «Agresiunea americanilor în Coreea ne dovedește că scopul lor a fost și este declanșarea războiului. Noi putem împiedica declanșarea războiului prin pregătirea noastră cât mai temeinică».
În afară de aceste comentarii pozitive, au mai fost și o serie de manifestări negative, astfel:
Locotenent-colonelul Constantinescu Victor din C.F.M., într-o discuție avută cu maistrul Sederiaș referitor la ordinul dat de Truman de a trimite trupe în Coreea, s-a exprimat: «Au dat de dracu, îi cotonogește! Truman a ordonat forțelor armate să intre în acțiune».
De asemenea, plutonierul major șef Bogdea N. din Sectorul Maritim nr. 3, tot față de maistrul Sederiaș, s-a exprimat: «Au dat de dracu. Rău o să-i bumbăcească americanii!».
Soldatul Comșa Traian din Batalionul 88 Transmisiuni s-a exprimat: «Războiul din Coreea va fi câștigat de americani, iar în caz de război, eu nu voi trage nici un cartuș».
Interne
Procesul bandei de spioni și trădători din țara noastră.
Judecarea bandei de spioni din țara noastră a fost viu comentată de masa de ostași, înregistrându-se o serie de comentarii pozitive, după cum urmează:
Fruntașul Elper Isac din Sectorul Maritim nr. 2, într-o discuție cu alți ostași, a afirmat: «Eu găsesc de cuviință că acești spioni nu trebuiau împușcați, ci scoși în piață și jupuiți de piele și adunați toți chiaburii și foștii exploatatori, pentru a nu mai încerca astfel de lucruri».
Ca o completare, soldatul Bolog Francisc a spus: «Înainte de a-i jupui, trebuie să fim vigilenți, să-i prindem și să nu divulgăm nimic din secretele militare» (sic!).
Căpitanul Pârvu Amăraș, față de alți ofițeri, a afirmat: «Noi spunem că nimeni nu scoate informații de la noi și iată cum bandiții au cules informații de la oameni care nu și-au dat seama că stau de vorbă cu spioni. De aceea, nu trebuie să vorbim nimic în afara cazărmii, mai ales că în satul acesta sunt mulți chiaburi (comuna Mihail Kogălniceanu)».
Locotenentul Bold Virgil din Batalionul 26 Infanterie Moto s-a exprimat: «Judecarea acestui grup de spioni și trădători din țara noastră arată gradul de vigilență și totodată hotărârea poporului de a pedepsi fără cruțare orice acțiune dușmănoasă îndreptată împotriva regimului nostru».
Locotenentul Niță Cornel din Batalionul 34 Tancuri a afirmat: «Prin judecarea acestor spioni se vede lanțul trădărilor papale, prin amestecul nunciaturii în spionaj».
Fruntașul Borlan Ioan de la Detașamentul Spate C.F.M. a afirmat: «Demascarea acestor trădători să fie pentru noi un exemplu de urmat atât în armată cât și în câmpul muncii când vom merge».
Caporalul Bojoki Sigismund din Batalionul 88 Transmisiuni a spus: «Descoperirea bandelor de spioni de la noi din țară ne dovedește că anglo-americanii sub masca diplomației vor să submineze regimul nostru de democrație populară».
Colectările și campania lucrărilor de vară de asemenea au fost discutate de ostașii din unitățile Marinei. Astfel:
Soldatul Samoilă Panait din Sectorul Maritim nr. 2 a afirmat: «Îmi pare bine că la noi este câmpul frumos și am să scriu părinților să urmeze sfaturile partidului pentru strângerea recoltei și să dea la stat cota ce li se cuvine».
Soldatul Balaban N. din aceeași unitate a scris acasă mamei sale să grăbească seceratul, să dea cota la stat și să nu se ia după vorbele chiaburilor din sat».
Soldatul Bolean Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 a scris trei scrisori părinților, în care îi îndeamnă să se unească toți țăranii săraci să înființeze Gospodărie Agricolă Colectivă.
Fruntașul Panait Victor tot din aceeași unitate a afirmat: «Abia aștept să mă duc acasă să intru în Gospodăria Agricolă Colectivă, unde voi pune în practică cele învățate în armată».
Articolul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej „Pentru puritatea rândurilor Partidului”:
Acest articol a fost viu discutat atât de m.d.p. cât și de nemembrii de partid, înregistrându-se următoarele comentarii:
Căpitanul Teșilă Ioan („Mărăști”) a spus: «Tov. Gheorghe Gheorghiu Dej precizează că clasa muncitoare are nevoie mai întâi de un partid unde contează calitatea membrilor și apoi numărul lor. Verificarea făcută de partid dovedește că Partidul știe să înlăture cu curaj toate elementele necorespunzătoare».
Plutonierul Barbălată Jean (C.F.Fl.): «Fără o puritate riguroasă a rândurilor sale, Partidul nu ar fi putut duce mai departe cu succes opera de construire a socialismului. În această privință, exemplul Iugoslaviei este concludent: acolo, în partidul clasei muncitoare nu au intrat elemente oportuniste, care au denaturat linia partidului și au aruncat țara în mâinile imperialiștilor americani».
Sergentul Tudore Ștefan de la Grupul Navelor de Servitute a spus: «În această acțiune de verificare a membrilor săi, Partidul nostru s-a inspirat din experiența Partidului Comunist (b olșevic) al U.R.S.S., care a dus o luptă necruțătoare împotriva elementelor carieriste și oportuniste strecurate în rândurile sale».
Sergentul Lucaci Ioan de la C.F.Fl. a spus: «Această verificare a întărit mult Partidul întrucât au fost excluși o serie de dușmani».
Fruntașul Rusu Marin (distrugătorul „Mărășești”) a spus: «Și din rândurile noastre vor putea intra în partid acele elemente care se vor dovedi a fi la înălțimea sarcinilor ce-i sunt cerute unui membru de partid. Datoria noastră este să ne ridicăm neîncetat nivelul cunoștințelor noastre politice și militare și să urmăm exemplul m.d.p. din unitate».
Depășirea normelor de către oamenii muncii din diferite întreprinderi pe anul 1950:
Referitor la această problemă, s-au înregistrat comentarii în unitățile Apărării Litoralului, astfel:
Fruntașul Zapis Nicolae din Sectorul Maritim nr. 2 a afirmat: «Eu am urmărit pe tovarășii din echipa mea de la Sovromtransport Galați, care au depășit norma cu 86%. Pentru aceasta, eu le-am scris o scrisoare în care i-am îndemnat să muncească mai mult».
Fruntașul Bela Francisc de la Sectorul Militar nr. 3 a afirmat: «Echipa lui Barta Iosif a îndeplinit Planul de stat pe 1950 la fel și noi ostașii trebuie să ne pregătim cât mai temeinic din punct de vedere militar și politic».
Soldatul Sâmpetreanu Petre din aceeași unitate, a afirmat: «Nu este suficient ca numai noi să ne luăm angajamente ci trebuie să ducem muncă de lămurire și cu părinții noștri (sic!) pentru a îndruma și pe ei asupra depășirilor de norme».
II.Activitatea reacțiunii
Și în această perioadă manifestările reacțiunii s-au intensificat, concretizându-se fie prin acțiuni fățișe, fie mai ales prin atitudinea unora din cadre și ostași, care sunt încă sub influența dușmanului de clasă (sln.ns.). Redăm mai jos unele aspecte ale activității reacțiunii din unitățile Marinei Militare:
Soldatul Bordaș Ioan din Batalionul 26 Infanterie Moto a refuzat să lucreze în ziua de 15 iulie 1950, pe motiv că este adventist.
Fruntașul Preda Dumitru din Regimentul 12 Artilerie Moto, în timp ce se preda lecția politică despre lagărul păcii care va învinge, el a făcut o cruce pe masă, spunând că aceasta va învinge, iar întruna din zile a fluierat cântece monarhice. Ostașului i s-au făcut propuneri pentru a fi scos din Școala Regimentară.
Sergentul Pletoianu Constantin, membru UTM, din școala Regimentară Medgidia, a avut manifestări șovine față de un evreu, spunând că dezechiparea se face cât timp ar mânca un jidan. A fost criticat și exclus din organizație.
Soldatul Memetea Gheorghe de la nava-școală „Mircea” merge la ședințele baptiștilor atunci când este învoit în oraș. Ostașul a fost pus sub supraveghere.
Sergentul major Mangu Mihai de la Divizionul 20 A.A. și-a manifestat nemulțumirea față de salariu, afirmând că pentru leafa care o primește nu ar fi trebuit să lucreze nici 5 ore.
Căpitanul Vasile T. Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 se menține pe poziția de delăsare în muncă, manifestând neîncredere față de viitor, afrimând că orice ar face tot cu gradul de soldat pleacă din armată.
Soldatul Tode Mihai din aceeași unitate a spus că înainte se ara cu boii nu cu tractorul și erau bucate mai bune și nu se cumpărau cu cartela.
Soldatul Pandelică Stan și soldatul Lazăr Gheorghe din Divizionul 20 A.A. au comentat negativ ajutorul dat de U.R.S.S. țării noastre, afirmând că în timpul secetei nu ne-au dat nimic, că în armata din trecut era mai bine că se dădea 1 kg de pâine, iar dacă aduceai o găină, puteai să stai acasă.
Ostașii au fost pedepsiți cu câte 10 zile de închisoare, iar pentru soldatul Lazăr Gheorghe, care este UTM, s-au făcut propunerii pentru a fi exclus din organizație.
Soldatul Mitrofan Ion din Batalionul 88 Transmisiuni a scris pe ghereta de santinelă următoarele: «Stalin, tu ai să mănânci bătaie de la Truman. America o să te înghită cu totul». Ostașul este sub stare de arest.
Soldatul Comșa Traian, din aceeași unitate, a continuat să aibă manifestări reacționare, spunând că războiul din Coreea va fi câștigat de americani și că, în caz de război, nu va trage nici un cartuș.
Soldatul Alexandru Marin din Batalionul 88 Transmisiuni a spus ostașilor Mitrofan Ioan și Iordache Florea, care erau pedepsiți cu închisoare, că de ei va fi bine când vor veni anglo-americanii.
IV.Colaborarea între cadrele de comandă, politice și informative
Colaborarea între organele de comandă, politice și informativă este bună la C.M.M. și Școala de Maiștri, la C.F.Fl. s-a înregistrat o creștere simțitoare, la C.F.M. este staționară iar la Școala de Ofițeri nu a fost destul de principială și justă.
Deficiențe s-au înregistrat în special la unitățile Apărării Litoralului, astfel:
Comandantul Sectorului Maritim nr. 1, locotenent-comandorul Ignat Ștefan are tendința de a subordona aparatul politic. De asemenea, comandantul și locțiitorul politic al Batalionului Mitraliere Fortificații nu colaborează în luarea hotărârilor, iar organele Serviciului Informații informează eșalonul superior fără să mai aducă la cunoștință locțiitorului politic și comandantului constatările lor, pentru a se putea lua măsuri.
La Forța Navală, colaborarea este justă și principială, îmbunătățindu-se prin schimbarea ofițerului informator.
Locțiitorii politici și ofițerii informatori au început să colaboreze mai bine în urma prelucrărilor ce s-au făcut în acest scop cu ocazia controalelor.
La Școala de Ofițeri de Marină, comandantul școlii, căpitan-comandorul Vasilache Adrian a evitat să se consulte cu locțiitorul politic, abuzând de funcție. Locțiitorul politic sesizându-se de acest lucru, a luat hotărâri principiale, arătând atitudinea greșită a comandantului.
La Batalionul 88 Transmisiuni și distrugătorul „Mărăști”, ofițerii informatori - locotenentul Balaban Emil continuă să nu aducă la cunoștință ceea ce constată pentru a se putea lua măsuri, iar maistrul Radu Constantin a adoptat o atitudine totală de independență față de comandant și de multe ori se substituie acestuia.
De asemenea, s-a văzut o tendință de separatism între căpitanul Petcu Valeriu, comandantul Batalionului Elevi și locotenentul Inceu Victor, locțiitor politic al Batalionului Elevi. Criticați de șeful Secției, acest lucru a fost remediat.
V. Starea disciplinară
Starea disciplinară din unitățile Marinei Militare în această perioadă este în creștere față de perioada anterioară, aceasta datorită intensificării muncii politice de partid și U.T.M. în masa de ostași și cadre.
Numărul abaterilor disciplinare în această perioadă este mai redus, totuși mai sunt elemente care nu înțeleg pe deplin întărirea disciplinei.
Pentru neglijență în serviciu au fost pedepsiți cu 2 - 10 zile arest următorii: Lt. Dolhan Mihai, plut. Gargarea Tudor de la Sectorul Maritrim nr. 1, lt. Calu Gheorghe de la Sectorul Maritim nr. 2, lt. Vesel Pavel, cpt. Popescu Virgil, cpt. Negeanu Alexandru, lt. Racovițeanu Dinu, lt. Șerbănescu I. din Sectorul Maritim nr. 3, cpt. Vasile Ioan, lt. maj. Săndulescu D., plut. Simion I. și cpt. Popescu Ștefan din Sectorul Maritim nr. 4, cap. Chirea Gheorghe, frt. Mirea Dumitru, cap. Sângaru I., frt. Licu Ilie din Sectorul Maritim nr. 1, lt. maj. Olteanu Gheorghe din Batalionul 26 Infanterie, lt.maj. Ionescu Barbu, plut. Corendea I., submaistrul Gagiu M. (în prezent depus la închisoarea militară în baza sentinței date în cazul de atitudine obraznică față de superiori) din Baza Fluvială Navală, maistrul Băcăuanu I. de la nava-școală „Mircea”, lt. Drumcea Paul, maistrul Pușchilă și plut. maj. Iordache I. de la Detașamentul Spate al C.F.M.
Tot pentru neglijență în serviciu au mai fost pedepsiți lt. Albu Grigore din Batalionul 88 Transmisiuni cu 2 zile arest, lt. Codreanu Alexandru, tot din Batalionul 88 Transmisiuni, cu 1 zi arest.
Pentru atitudine neostășească față de superiori au fost pedepsiți cu 2 – 6 zile de arestat următorii: maistrul Tudor Cornel, frt. Bocea Gh., sold. Dinu Ctin, frt. Tinca Petre, frt. Bardaș Iulian, frt. Fernac Simion din Sectorul Maritim nr. 1, lt. Maxim Vasile din Sectorul Maritim nr. 2, plut. Dragomir Ioan, cpt. Angelescu Nicolae, lt. Stancu Traian din Sectorul Maritim nr. 4.
Au mai fost pedepsiți pentru diferite abateri următorii: serg. maj. Iancu Anghel (Aparatul Politic) cu 10 zile arest pentru întârziere din concediu, cpt. Butiuc Constantin cu 10 zile de arest pentru părăsirea taberei fără voie, lt. Zidaru Petre cu 10 zile arest pentru întârziere din serviciu ordonat, cpt. Mirescu M. cu 5 zile de arest date de D.S.P.A. – tot din Sectorul Maritim nr. 4, lt. Pudilic cu 6 zile arest pentru neexecutarea la timp a ordinelor (Divizionul 20 A.A.), cpt. Enescu Mircea din Forța Navală cu 5 zile arest pentru că a dansat „Malagamba”, lt. Bouaru T. tot din Forța Navală cu 10 zile arest pentru lipsă de răspundere în muncă.”.
La capitolul VIGILENȚĂ, autorul Dării de seamă menționează faptul că spiritul de vigilență este mai scăzut la C.F.Fl.
Astfel, la Baza Forței Fluviale, căpitan-comandorul Raba a uitat un sertar cu acte secrete deschis. Pentru aceasta a fost pedepsit cu o zi de arest.
Plutonierul major Pruteanu V. Ioan a fost pedepsit cu 10 zile arest pentru că își pierduse legitimația, pe care a găsit-o după o lună, la Corpul de gardă al Batalionului 88 Transmisiuni.
Plutonierul Grăjdeanu Constantin din Batalionul 88 Transmisiuni și-a uitat fișetul neîncuiat, punând numai sigiliul.
Locotenentul Codreanu Alexandru din Școala Divizionară a C.F.Fl. a fost pedepsit cu 3 zile de arest pentru că a lăsat descuiat un sertar care conținea acte secrete.
Soldatul Visatghi Iordache din Sectorul Maritim nr. 1 a pierdut o listă cu efectivul unității. A fost pedepsit cu 10 zile închisoare.
Locotenentul Cifu Ludovic a pierdut Regulamentul serviciului în garnizoană. A fost pedepsit cu 4 zile de arest.
Căpitanul Păunescu Octavian din Sectorul Maritim nr. 4 a dat tema unui exercițiu prin telefon. A fost pedepsit cu 5 zile de arest.
Cazuri de vigilență pozitive au fost remarcate la sublocotenentul Dumitrescu C., care a descoperit pe plutonierul Ciobanu I. când încerca să sustragă zahăr și la fruntașii Grancea N. și Gheorghiu Aurel din Forța Navală, care au împiedicat expedierea unor scrisori ale ostașilor care conțineau date cu caracter militar.
Numărul accidentelor a fost mai mare iar o parte dintre ele chiar mai grave față de perioada precendentă.
Sergentul major Costin Nicolae din Sectorul Maritim nr. 3 și-a luxat mâna în timp ce lucra la o betonieră.
Fruntașului Sof Ioan din Sectorul Maritim nr. 4 i s-a spart timpanul în timpul tragerilor de artilerie.
La Depozitul de Muniții Hinog, în urma unei explozii, au fost arși mai puțin trei ostași, iar cu arsuri de gradul 1 și 2 fruntașul Leonte Emil care, după trei zile, a murit în spital. Ceilalți sunt în afara oricărui pericol.
La capitolul Abateri de la morală, s-au constatat:
Locotenentul Balaban Emil, ofițer informator al Batalionului 88 Transmisiuni, a întreținut legături cu o tânără din Galați, pe care a adus-o la ele acasă, unde a reținut-o toată noaptea (?!).
Soldatul Preda Voinea din Sectorul Fluvial nr. 1, fiind în concediu medical în comuna sa, s-a îmbătat și a făcut scandal, întârziind totodată și din concediu cu 2 zile. Pentru acest fapt a fost pedepsit cu 10 zile de arest.
Plutonierul Țuțuianu Aurel din Sectorul Maritim nr. 1 s-a îmbătat și a făcut scandal. A fost pedepsit cu 7 zile arest.
Fruntașii Antal Ludovic și Târloveanu I. au venit beți în unitate, făcând scandal. Fiind băgați la carceră, au fugit din unitate, unde au revenit după câteva ore. Li s-au întocmit acte de trimitere în judecată.
În privința stării sanitare, un caz mai grav a fost înregistrat la distrugătorul „Mărăști”, unde un ostaș a murit fiind bolnav de tifos exantematic.
„În concluzie - se arată la finalul Dării de seamă -, se poate aprecia că starea de spirit moralo-politică a ofițerilor, elevilor și ostașilor din unitățile Marinei a marcat un ușor progres, aceasta în special în ultima jumătate a perioadei, când s-a trecut la reorganizarea partidului (sic!), fapt ce a contribuit efectiv la creșterea stării de spirit.”
Bibliografie: Arhivele Militare Naționale Române, Fond Comandamentul Marinei Militare 1950
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
Citește și:
Cu tinerețea la prova. Cu „Mircea” în Africa
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
