O promoţie de învingători 1957, Şcoala Militară Superioară de Marină, Seniorii Flotei (galerie foto)

Întâlnirile promoţiilor de absolvenţi au întotdeauna ceva special. O încărcătură emoţională copleşitoare care înseamnă, repetabil şi imaginar, întoarcerea în timp, la startul în carieră. O revedere a colegilor încă în viaţă sau evocarea celor trecuţi dincolo de ţărmurile efemerei existenţe pământeşti. Amintiri cu şi despre dascălii noştri sacri, care ne-au fost modele, ne-au modelat după chipul şi experienţa lor de viaţă şi ne-au dat primele impulsuri. Şi câte şi mai câte alte amintiri, între care se interpun clipe de viaţă memorabile cu soţii, copii şi nepoţi. Şi toate acestea se reiau la infinit, an de an, în Aula Magna a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“, acolo unde clepsidra eternităţii cerne fără plictis nisipul mărilor şi oceanelor lumii. Peste care au trecut generaţii de ofiţeri, care revin în Coiciu pentru a-şi celebra opţiunea şi satisfacţiile reuşitelor lor profesionale, în viaţă şi în familie.
 
Un asemenea sentiment mi-a fost dat să-l trăiesc personal, în cele patru întâlniri ale promoţiei mele, din ambele ipostaze - şi de organizator, şi de participant. Şi, desigur, mă determină să anticipez, cu emoţie, revederea din 2019, după 35 de ani de la absolvirea singurei, atunci ca şi-acum, fabrici de locotenenţi de marină din România. Dar nu despre mine şi ai mei camarazi este astăzi vorba.

O promoţie-etalon 

Cu mai bine de zece ani în urmă, contraamiralul de flotilă în retragere Niculae Ştefan se căznea să organizeze, în detaliu şi cu foarte multe surprize în program, revederea cu colegii promoţiei sale, după jumătate de secol de la absolvire. O întreprindere grea, dar demnă de toată lauda, pentru care l-am admirat, încurajat şi, în măsura posibilităţilor, consiliat, acolo unde am considerat că mă pricep şi este cazul. Printre altele, domnia sa dorea să realizeze un pliant cu performanţele celor 153 de absolvenţi ai Şcolii Militare Superioare de Marină din Constanţa din 1957, prima promoţie de învăţământ superior a Marinei Române. Remarcând zelul amiralului şi panoplia succeselor mai mult decât remarcabile ale confraţilor săi de armă, i-am lansat o provocare: să transforme banalul pliant într-o monografie de substanţă, care să dea relevanţa necesară şi binemeritată acestei promoţii deschizătoare de drum în parcursul sinuos, dar mereu ascendent al instituţiei, de care eram şi sunt şi eu legat sufleteşte şi nu numai.
 
Mai mult, după înfiinţarea, pe 17 martie 2007, a Asociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ - ALUMNI, în al cărei consiliu director fusesem învestit să mă ocup de relaţiile publice, mă simţeam dator să impulsionez scrierea şi rescrierea istoriei acestei prestigioase instituţii, care are câteva monografii consistente, inclusiv cu asemenea istorioare ale discipolilor din toate timpurile. Avusesem chiar un succes neaşteptat, în 2008, cu „Dicţionarul marinarilor români“, în care am inclus biografiile a circa 600 de absolvenţi, aşa încât doream să explorez - şi să exploatez în scop istoriografic - şi această oportunitate.
 
Zis şi făcut. Amiralul Niculae Ştefan a dat sfoară în ţară şi a adunat de la majoritatea colegilor autobiografiile acestora şi unele întâmplări, rememorate de cei cu har literar. Aşa a apărut, în anul 2007, în premieră pentru Academia Navală, „Monografia primei promoţii de învăţământ superior de marină“, la Editura Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime din Constanţa, semnată de comandorii ing. Nistor Mitea, fostul meu profesor de Radioelectronică din Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân“, şi Niculae Ştefan, lucrare pe care am avut privilegiul - şi onoarea - să o coordonez.

Un palmares de colecţie 

În „Introducere“ la cea de-a doua ediţie a preţioasei „Monografii“, revăzută, adăugită şi încredinţată spre tipărire Editurii Muntenia, comandorii ing. Nistor Mitea şi Constantin Toporan, împreună cu colonelul de justiţie Ştefan Oruna, au realizat o inspirată şi concludentă radiografie a performanţelor colegilor de promoţie.
 
Astfel am putut să aflu că, în debutul carierei lor, locotenenţii Petre Balica, Traian Leahu, Gheorghe Buzincu, Ionel Cauc, Gheorghe Cucu, Ion Rusu, Eugen Ispas, Ilie Stoica şi Dan-Ioan Stăiculescu „au pus bazele nucleelor de constituire şi dezvoltare a grupurilor, a secţiilor şi, în devenire, a divizioanelor de vedete torpiloare şi, de fapt, a viitoarei şi atât de bine plasate în sistemul Marinei Militare Brigăzi de Vedete Mangalia“.
 
Marin Gâzea, Grigore Spineanu, Gheorghe Chivu, Pavel Stănescu, Constantin Moisuc, Nicolae Geambaşu şi Aurel Buzatu „au contribuit cu acelaşi entuziasm performant la constituirea şi consolidarea bine-cunoscutelor şi atât de apreciate, la mare şi la fluviu, unităţi de vedete grănicereşti“.
 
La realizarea nucleelor şi confirmarea în performanţă a unităţilor de nave purtătoare de rachete şi a celor de dragoare de radă şi de bază au participat cu deosebit profesionalism Teodor Ştefănescu, Vasile Brădean, Ion Podea, Nistor Mitea, Traian Leahu şi Petre Balica.
 
Pentru constituirea nucleelor şi realizarea unor performante unităţi de vedete blindate şi vedete dragoare la Dunăre, au depus eforturi susţinute Mihai Dobre, Mircea Zavate, Constantin Toporan, Gheorghe Belcea, Ştefan Vărzan, Stelian Chirtop, Marin Dumitrescu şi Nicolae Geambaşu.

 
La dezvoltarea şi perfecţionarea modernelor unităţi de nave ale Centrului de Scafandri din Constanţa s-au implicat cu deosebită creativitate Constantin Scarlat, Ion Rusu, Vasile Peşuc, Teodor Ştefănescu, Stelian Chirtop, Eugen Ispas şi alţii. De altfel, contraamiralul de flotilă (rtr) Eugen Ispas a asigurat şi exercitat comanda Centrului de Scafandri timp de peste şase ani, până la ieşirea sa la pensie.
 
Absolvenţii Facultăţii de Transmisiuni - Vasile Herţug, Anton Mangiurea, Ilie Voicu, Mihai Lucaciu, Ion Dumitru, Constantin Pomârleanu, Victor Hinea şi Livius Chendereş - au fost şi ei „animaţi de o responsabilitate remarcabilă pentru autodepăşire în a performa, pe toată durata serviciului lor în marină“. Comandorul Victor Hinea a atins performanţa de a fi cel mai longeviv şef de compartiment de profil la Flotila de Dunăre, iar comandorul Livius Chendereş, cel mai performant şi longeviv şef de compartiment de specialitate în Comandamentul Marinei Militare.
 
La loc de cinste se înscrie, cu certitudine, şi participarea tandemului de instructori şi educatori Eugen Ispas - Dan-Ioan Stăiculescu, care au asigurat şi exercitat împreună, timp de peste 20 de ani, comanda navei-şcoală „Mircea“, adevărat leagăn al formării, cultivării şi dobândirii celor mai profunde şi atât de necesare priceperi şi deprinderi marinăreşti.
 
La configurarea profilului viitorilor absolvenţi au contribuit, din postura de profesori şi comandanţi în cadrul Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân“, Nistor Mitea, Teodor Zaharia, Vasile Herţug, Ion Cioc, Dan-Ioan Stăiculescu, Anton Mangiurea, Ştefan Oruna, Paul Gavrilescu, Teodor Ştefănescu, Constantin Ciocoiu, Corneliu Oprescu, Gheorghe Buzincu, Ion Ursan, Ionel Tamba, Cezar Dobrescu, Gheorghe Chivu, Constantin Pomârleanu, Petre Petrescu şi alţii.
 

În activitatea didactică desfăşurată la Catedra de Marină din Academia Militară Generală s-au remarcat contraamiralii (rtr) Petre Balica şi Petre Ivancu, respectiv comandorii (rtr) Cezar Bobârnea şi Marin Gâzea.
 
În coordonarea activităţii specifice de profil a Institutului de Marină, a Şcolii Militare de Maiştri de Marină, a Liceului Militar de Marină şi a celor şase licee industriale de marină din Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Giurgiu şi Orşova, din funcţiile deţinute în Secţia Învăţământ a Comandamentului Marinei Militare, au contribuit cu strategii şi proiecte novatoare notabile ing. Nistor Mitea (peste şapte ani), Ionel Tamba (cel mai longeviv în compartiment - peste zece ani), Ion Rusu (şase ani) şi Ştefan Oruna (doi ani).
 
Creşterea şi pregătirea performantă a corpului de cadre al Marinei Române, militare şi civile, s-a realizat prin desemnarea inspirată în importante funcţii cu caracter operativ şi de conducere a comandorilor Ştefan Mihai, fost comandant al Liceului Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” peste un deceniu, Niculae Ştefan şi Emil Ghiculescu, mai mulţi ani locţiitori ai comandantului (şefi de stat major) la Şcoala Militară de Maiştri de Marină; Ion Ursan, director al Liceului Industrial de Marină din Brăila; Gheorghe Buzincu, şef birou şi şef al Secţiei Învăţământ în Institut; Ionel Tamba şi Ştefan Oruna, şefi ai Biroului Învăţământ pe Facultate (cu atribuţiuni de prodecan); Ion Ursan, şef al Biroului Învăţământ la Facultatea de Navigaţie, timp de peste 20 de ani; Constantin Toporan, şef de secţie şi locţiitor al comandantului Centrului de Instrucţie al Marinei Militare; Constantin Pomârleanu, cu importante funcţii la Liceul Militar şi Şcoala Militară de Maiştri de Marină.
 
Printre cei care au facilitat şi exercitat cu maximă competenţă actul de comandă la nivel de unităţi, mari unităţi şi comandamente din sistemul Marinei Militare se numără peste 30 de ofiţeri de stat major, printre care Petre Balica, Emanoil Țigănaş, Marin Gâzea, Cezar Bobârnea, Livius Chendereş, Iacob Oşevschi, Niculae Ştefan, Vasile Brădean, Marin Dumitrescu, Aurel Buzatu, Grigore Spineanu, Emil Ghiculescu şi Eugen Cioboată. Unii dintre aceşti stat majorişti consacraţi, precum Gheorghe Cucu, Marin Gâzea, Niculae Ştefan, Eugen Ispas, Vasile Peşuc, Florea Neacşu şi alţii „au probat şi excelente aptitudini de comandanţi de nave mari şi de unităţi“.
 
Contraamiralul Petre Balica a desfăşurat o performantă activitate atât în Secţia Marină a Statului Major General, cât şi ca şef al respectivei secţii, după care, mai mulţi ani, până la pensionare, a onorat înalta funcţie de inspector general al Marinei Militare.
 
Contraamiralul Emanoil Țigănaş s-a afirmat drept unul dintre cei mai competenţi şefi ai Biroului Operaţii din Comandamentul Marinei Militare, ocupându-se concomitent şi de îndrumarea şi coordonarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din Marina Militară. De asemenea, a elaborat şi a publicat numeroase studii de ordin tactic-operativ în afirmarea sistemului ca atare şi a elaborat cele mai importante şi reuşite regulamente de luptă ale Marinei Militare. De asemenea, a înfiinţat şi comandat prima Facultate de Comandă şi Stat Major a Marinei Militare din cadrul Academiei Navale din Constanţa, asigurând temeinica pregătire şi promovare a unor performante serii de ofiţeri de stat major.
 
Comandorul Marin Gâzea „a onorat cu competenţă, timp de şapte ani, postul de şef de stat major al Divizionului de Nave Grănicereşti Constanţa, trei ani ca şef de birou în statul major al Brigăzii de Grăniceri, de lector la Catedra de Marină din Academia Militară Generală şi de inginer-şef la unităţi militare de geniu angajate la construcţia Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari şi Bucureşti-Dunăre (unde l-a întâlnit, la Serviciul Investiţii, pe colegul nostru, Ion Butnaru)“.
 
O pleiadă de ingineri de marină - Nicolae Gheorghiu, Stelian Chirtop, Mircea Petrişor, Ion Stoleru, Nistor Mitea, Marin Albu, Andrei Rozsa, Constantin Pană, Paul Gavrilescu, Ilie Stoica, Gheorghe Bănduţoiu, Mircea Melencu şi alţii - au avut o contribuţie majoră la progresul şi modernizarea Marinei.
 
În activităţi specifice de secretariat şi şef de cabinet, pe lângă majoritatea dintre foştii comandanţi ai Marinei Militare s-au afirmat Niculae Ştefan, Ionel Tamba, Nicolae Alexandru, Alexandru Dumitrescu şi Cezar Dobrescu.
 
În domeniul Resurselor umane au activat cu succes Alexandru Dumitrescu (la Comandamentul Marinei Militare, peste zece ani), Niculae Ştefan, Ştefan Mihai, Nicolae Alexandru, Gheorghe Chivu, Grigore Spineanu (la Comandamentul Trupelor de Grăniceri, peste opt ani), Mircea Zavate (la Flotila de Dunăre, peste zece ani) şi Marin Dumitrescu.
 
Comandorul ing. Andrei Rosza a exercitat mai mulţi ani comanda celei mai importante baze de reparaţii tehnice de luptă din Forţele Navale, iar ing. Nistor Mitea, atelierul de profil din Palazu Mare.
 
Gheorghe Popescu, Cezar Dobrescu şi Mircea Zavate au asigurat, pe însemnate perioade, comanda principalelor depozite de tehnică şi arme de marină, în timp ce Ion Motişan, Petre Petrescu, Paul Teodorov, Andrei Fadeev şi alţii au participat la conducerea acestora ca locţiitori, ingineri şefi, şefi de secţii etc.
 
În viaţa civilă s-au remarcat în varii domenii inginerii Gheorghe Avram şi Nicolae Popa - în proiectare - construcţii nave; Ion C. Stănescu, în industria electrotehnică şi electronică; Ghiţă Mihăilă, Mihai Plaiu, Viorel Bălan, Mihai Dobre, Constantin Stroie, Carol Enescu, Constantin Scutaru, Romulus Stoica, Ion Feder, Gheorghe Ivanov, Vişinel Tudorică, Gheorghe Papuc, Teodor Călin, Mihai Oprişan - ca apreciaţi ingineri, Constantin Clonaru, Eugen Eletzki şi alţii, ca şefi de secţii, ingineri proiectanţi, ingineri şefi şi directori în diferite şi diverse ramuri ale economiei naţionale.
 
Timp de peste trei decenii, Vasile Marcu a condus cu competenţă activitatea în domeniul actelor de stare civilă la nivelul fostei regiuni Dobrogea şi al judeţului Constanţa.
 
Ion Ursan, Ion Muşat, Alexandru Dragonea şi Cornel Bulgaru s-au dedicat activităţii didactice, continuată de primii doi, după revenirea în cadrele active, în Institutul de Marină, în timp ce Gheorghe Budu, doctor în ştiinţe, şi Tănase Croitoru şi-au adăugat pregătirii superioare din marină studii superioare academice în economie.
 
Trecuţi prematur în rezervă, Tudorel Cârâc şi Ion Butnaru au performat în industria turismului românesc pe litoralul Mării Negre.
 
Peste 25 de ani, în calitate de director al Întreprinderii NAVROM Tulcea, Gheorghe Cojocaru a coordonat activitatea portuară şi de exploatare a întregului parc de nave fluviale din porturile Tulcea, Isaccea, Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe, Mahmudia şi din întreaga Deltă a Dunării.
 
Iancu Mărgărit, vreme de 24 de ani căpitan-şef al Căpităniei Portului Galaţi, a coordonat şi activitatea Căpităniilor de Port Călăraşi, Ostrov, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Isaccea, Tulcea, Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe şi Mahmudia. Împreună cu colegii Ilie Ionescu şi Eugen Huhulescu, inspectori în Inspectoratul Navigaţiei Civile, a asigurat, timp de aproape 25 de ani, sub conducerea foştilor mentori contraamiralul Raymond Stănescu şi clc Gheorghe Iuraşcu, ordinea şi siguranţa navigaţiei pe întreaga Dunăre.
 
Peste două decenii a condus Căpitănia Portului Brăila Nicolae Ţuţuianu, cel care a reprezentat, prin detaşare la Lintz şi Budapesta, statul român în cadrul activităţilor specifice Comisiei Europene a Dunării.
 
Remarcabilă este şi participarea, între anii 1991 şi 1993, a comandorilor Nistor Mitea şi Ştefan Oruna la unele cursuri de perfecţionare organizate de Centrul de Instruire şi Perfecţionare a Lucrătorilor din Marina Civilă şi, respectiv, în comisiile de examinare pentru brevete la ofiţeri de punte şi de maşină, inclusiv de comandanţi de cursă lungă şi de şefi mecanici în marina civilă.
 
Integraţi în flota comercială, Tănase Croitoru, Gheorghe Drăguţ, Ion Crăcană, Valentin Taiss, Claudiu Dumitriu, Ştefan Ion, Petre Gheorghe, Nicolae Popovici, Sergiu Rusu şi Ion Fenvessy au obţinut brevetul de căpitan de cursă lungă, ajungând să comande nave de diferite tipuri.
  
În calitate de comandant al navei-şcoală „Neptun“, în voiajurile din Marea Mediterană, nordul Africii şi nord-vestul Europei, Gheorghe Drăguţ a transportat 3.500 de tone de mărfuri generale şi a îmbarcat la practică 120 de studenţi, conduşi de 20 de profesori, contribuind astfel la instrucţia de navigaţie şi de tehnica comerţului şi transportului maritim a numeroase serii de ofiţeri ai Marinei Civile.
 
Clc Tănase Croitoru, timp de opt ani reprezentant permanent al Companiei NAVROM la Londra şi peste patru ani ca director titular al aceleiaşi companii şi în continuare pe diferite funcţii pentru coordonarea activităţii flotei în Centrala Ministerului Transporturilor, s-a afirmat în activitatea economică şi managerială de dezvoltare a flotei. Pe timpul celor patru ani de directorat, flota a crescut de la 200 la 273 de nave, cu perspectiva de a depăşi numărul 300.
 
Pe perioada mandatului la Londra, a participat la toate sesiunile curente şi la congresele periodice ale I.M.O.
 
Încadrat ca economist la Agenţia ROMTRANS Constanţa, Ştefan Oruna a condus efectiv, între anii 1963 şi 1966, întregul trafic de export maritim şi, între anii 1966 şi 1975, întregul trafic de import maritim prin portul Constanţa, fiind mandatat să reprezinte toate firmele româneşti exportatoare şi, respectiv, importatoare în relaţiile directe cu toţi comandanţii de nave româneşti şi străine în operaţiunile de predare/primire a încărcăturilor în peste 3.000 de operaţiuni navă/an. Concomitent, a obţinut licenţa în ştiinţe juridice la Facultatea de Drept din Bucureşti, specializându-se în comerţ şi transport maritim şi îndeplinind funcţii didactice în Institutul de Marină, unde a predat Comerţul Maritim, Dreptul Maritim Comercial şi altele.
 
În anul 1973 Ştefan Oruna a făcut parte din delegaţia română la al 55-lea Congres Maritim desfăşurat la Organizaţia Internaţională a Muncii din Geneva. Un an mai târziu, a fost trimis de acelaşi Sindicat al Portului Constanţa la Congresul Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi de la Varşovia, având, în calitate de specialist consacrat în domeniul transportului maritim de mărfuri, aceeaşi participare activă, pe secţiuni şi în plenul congresului.
 
Gheorghe Budu, Nicolae Paraschiv, Andrei Fadeev, Sergiu Rusu, Teodor Călin şi alţii au activat în Flota de Pescuit Oceanic. Astfel, începând cu anul 1977, Gheorghe Budu a performat ca director al Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea în timp ce Teodor Ştefănescu, Florea Neacşu, Ion Ancuţa, Nicolae Alexandru şi Constantin Ciocoiu au fost detaşaţi comandanţi de nave în sprijinul activităţii flotei de pescuit oceanic, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
 
Constantin Ciocoiu, cu cea mai longevivă perioadă de detaşare la pescuit oceanic, a participat cu nava „Negoiu“, pe care o comanda, la salvarea navei „Semenic“ de la un incendiu în largul apelor Angolei şi remorcarea acesteia la Sulina, parcurgând peste 4.000 Mm în cele 60 de zile.
 
O promoţie de învingători, elegant salutată şi evaluată retroactiv şi de colegul ziarist Mirel Brateş (Weinberg Mayer) din Haifa-Israel: „Promoţia dintâi a Academiei Navale se face - ca importanţă, ca valoare, ca rang - demnă de cinste, de mult respect şi consideraţie! Promoţia 1957 nu e doar o figură de stil, ci e chiar cuvântul-imagine care ne cuprinde, de fapt şi în mod real, în şirul compact, sever, riguros al anilor de studiu academic, şi de cătănie şi de matelotaj!“

Fiica marinarului

Pe 7 septembrie 2012, amiralul Ştefan a făcut apelul promoţiei, după 55 de ani de la absolvire. Şi, când a ajuns la Ghiţă Mihăilă, trecut în nefiinţă în septembrie 1998, a dat citire mesajului adresat participanţilor de fiica acestuia.
 
„Domnule contraamiral Ştefan, onorabili colegi, stimaţi invitaţi, 
 
Numele meu este Marina (să fi fost o întâmplare că mă numesc aşa?), sunt fiica fostului dumneavoastră coleg şi prieten Mihăilă Ghiţă, Dumnezeu să-l odihnească!
 
Sunt stabilită de şapte ani în Belgia, de profesie sunt director de comunicare şi marketing, soţul meu este medic chirurg şi am doi fecioraşi: Teodor, de 10 ani, şi Horia Andrei, de 9 ani, cel mic semănând foarte bine cu tata.
 
Dacă ar fi trăit, tata v-ar fi vorbit el însuşi, în spiritul prieteniei şi al umorului care îi era atât de drag. Sunt emoţionată şi totodată onorată că am fost invitată să vă scriu aceste rânduri. Vă asigur că nu am niciun merit, este meritul tatălui meu, căci se pare că amintirea lui a rămas încă vie printre domniile voastre şi mai ales pentru domnul amiral, care a avut ideea ca eu să vă transmit un mesaj cu ocazia acestui eveniment deosebit: împlinirea a 55 de ani de la absolvirea facultăţii.
 
Vă mărturisesc: vă scriu cu lacrimi în ochi gândindu-mă la tata, la faptul că acum ar fi avut 80 de ani şi, dacă ar fi putut, ar fi fost cu dumneavoastră, cu siguranţă. Totodată, am nădejdea că TATA este prezent în spirit şi în memoria celor care l-au cunoscut. Aş vrea să vă dezvălui un vis pe care l-am avut cu câteva zile înainte de a fi contactată de domnul amiral Ştefan. Se făcea că eram îmbrăcată într-un costum alb de căpitan de vapor, aşa cum am văzut în pozele tatălui. Costumul era descheiat, însă părea mai învechit. Cred că acesta poate fi un mesaj din partea tatălui, într-un fel m-a atenţionat că eu trebuie să-i ţin cumva locul la întâlnirea cu dumneavoastră, să fiu deschisă şi să-i evoc amintirea faţă de foştii colegi.
 
Nu ştiu amănunte despre perioada anilor de studenţie ai tatălui meu, dar cred că a fost o perioadă deosebită pentru toţi, plină de învăţături, de căutări, de vise, de şotii şi de neprevăzutul specific tinereţii.
 
Cred că tata v-ar fi vorbit pe un ton jovial, atât de caracteristic lui, evocând momente vesele şi inedite din timpul tinereţii dumneavoastră. Cu siguranţă, v-ar fi smuls măcar un zâmbet sau un râset din inimă. Aşa aş dori să-l ţineţi minte pe Ghiţă, ca pe un om vesel, deschis, cu simţul umorului.
 
Ce ar mai fi spus oare? Cred că v-ar fi mulţumit tuturor pentru toate momentele frumoase petrecute împreună, pentru toate amintirile şi lecţiile învăţate împreună, pentru prietenia dumneavoastră, pentru tot. Îl ţin minte pe tata ca pe un om care nu putea fi supărat pe cineva timp îndelungat; la el supărarea trecea repede, adeseori înainte de apusul soarelui. Aşa sunt şi eu, l-am moştenit din acest punct de vedere. Cu toate acestea, aş dori să-mi cer iertare în numele lui, dacă vreodată au existat supărări şi poate că împăcarea nu a mai avut loc. Vă rog să-l iertaţi pe tata din inimă. Sunt sigură că şi el v-a iertat.
 
Mesajul meu pentru toţi din partea lui Ghiţă este: să vă iubiţi şi să vă iertaţi unii pe alţii. Iubirea, Pacea, Lumina, Răbdarea, Rugăciunea, Nădejdea, Iertarea să vă însoţească paşii până la sfârşitul vieţii, pentru a putea păşi cu smerenie şi linişte în viaţa de dincolo. Aşa să ne învrednicească Dumnezeu pe toţi!
 
Vă mulţumesc încă o dată pentru că, datorită dumneavoastră, am intrat cumva în rezonanţă cu sufletul tatălui meu şi cred că am reuşit să vă comunic, în mare, ceea ce el ar fi dorit să vă transmită.
 
Tata vă iubeşte şi vă salută pe toţi!
 
Cu drag şi deosebit respect, Marina Enachi“.              
 
...Sâmbătă, 15 septembrie 2017, 37 de învingători pe Marea Vieţii s-au revăzut, în clubul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“, după şase decenii de la absolvire. Ca şi la ediţia precedentă, au fost felicitaţi cu căldură de cinci dintre dascălii de odinioară - generalul-locotenent aviator Gheorghe Constantin, liderul veteranilor de război constănţeni, contraamiralii de flotilă în retragere Mihai Chiriţă şi ing. Corneliu Enăchescu, alias „Tata Mare“, şi comandorii în retragere Valentin Cruceanu şi Eugen Popescu. Omagiaţi de conducerea Statului Major al Forţelor Navale, seniorii Marinei au fost distinşi cu diplome de onoare şi cadouri simbolice de către reprezentantul acestuia, contraamiralul de flotilă Cornel Rogozan. Apoi s-au întreţinut cordial şi au depănat amintiri, pomenindu-i adesea, cu nostalgie, pioşenie şi regret, pe cei 113 camarazi trecuţi în Oceanul Veşniciei. Dintre aceştia, ca şi acum cinci ani, Ghiţă Mihăilă, primul artilerist al promoţiei 1957, a răspuns „Prezent“. Prin gândurile şi urările de bine transmise de fiica sa dragă din Belgia. Şi, aşijderea ei, au făcut-o simbolic şi solidari cu familiile tuturor, urmaşii şi urmaşii urmaşilor celor urcaţi ireversibil în arborada Infinitului...

Despre Marian Moşneagu

Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul „Alexandru Ioan Cuza“ din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân“ (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).  

Citeşte şi: 

Comandorul (r) Marian Moșneagu... navighează printre file de istorie dobrogeană

Interviu online cu comandor (r) Marian Moșneagu. „Pentru mine, uniforma a fost nu numai o emblemã, ci și un standard de viațã“ (galerie foto)

Lumea marinarilor
 
Avangardistul căpitan Constantin Tonegaru. Jurist reputat, publicist, asasin fără voie (galerie foto)