Oaspeți la Ziua Marinei

 

Ce oameni, ce vremuri!

 
Indiferent de epoca sau data la care s-a serbat, începând cu oficializarea sa, în anul 1902 – 15 august, până în anul 1948 sau prima duminică din august, în perioada 1954 – 1989, Ziua Marinei Române a avut semnificații multiple și o simbolistică aparte.
Și astăzi, ca și acum un secol, sărbătoarea marinarilor români aduce și generează încredere, siguranță și certitudini cu privire la misiunile și responsabilitățile Marinei Militare. Cu cele două componente de bază ale sale din trecut - Divizia de Mare și Divizia de Dunăre -, și ale Marinei Civile, reprezentată până în anul 1945 de cele două instituții emblematice pentru economia românească – Serviciul Maritim Român și Navigația Fluvială Română și cele actuale – Statul Major al Forțelor Navale, Flota, Baza Logistică Navală „Pontica”, Flotila Fluvială „Mihail Kogălniceanu”, cele 4 instituții de învățământ de marină și cele 9 instituții specializate distincte. 
 

Marina României Mari

 
1920 a fost de bun augur pentru Marina Română. A fost primul an interbelic în care dotarea a fost privită și înfăptuită la nivelul învățămintelor desprinse din participarea la Marele Război 1914-1919 și în consens cu programul naval de refacere și modernizare a flotei militare și comerciale a României Mari.
Astfel, potrivit prevederilor Tratatului de Pace de la Paris, Marinei Militare Române i-au fost transferate monitoarele „Ardeal” (ex - Temeș), „Basarabia” (ex - Inn) și „Bucovina” (ex - Sava), care vor fi utilizate cu succes pe Dunăre.
Tot în 1920 au intrat în serviciu canonierele clasa „Chiffonne” A, B, C, și D, botezate ulterior cu numele eroilor marinari „Căpitan Dumitrescu Constantin”, „Sublocotenent Ghiculescu Ion”, „Locotenent Remus Lepri” și „Locotenent-comandor Stihi Eugen”, nave cumpărate de la statul francez, care încă de la începutul anului au format Divizia de Canoniere Dragă-Mine.
În paralel, devine operațional Grupul VI Hidroaviație, înființat în 1919 în organica Marinei Militare.
La 9 iunie 1920 se înființează la Constanța Școala Navală, care va avea un rol decisiv în formarea cadrelor Marinei Române.
Pe 1 august sublocotenenţii Nicolae Antonescu, Horia Constantin Palada, Alexandru Dumbravă, Victor Voinescu și Constantin Manolescu, absolvenți ai Şcolii de Artilerie şi Marină din București, repartizaţi Diviziei de Mare, au fost încadrați pe canonierele Grupului de Canoniere.
La 12 august, sublocotenenţii Alexandru Dumbravă şi Victor Voinescu se ambarcă pe vedeta nr. 5 şi respectiv vedeta nr. 6, aduse de la Dunăre pentru dragajul de siguranţă.
La 1 iulie 1920, Divizia de Mare se întărește cu primele două distrugătoare, „Mărăști” (ex – „Sparviero”) și „Mărășești” (ex – „Nibbio”), comandate Șantierelor Navale italiane „Pattison” din Napoli încă din anul 1914.
De asemenea, la 21 iulie 1920, în portul Constanța are loc zborul primului hidroavion din compunerea Marinei Militare Române.
Expresia elocventă a noii diplomații navale românești este reflectată și prin numărul impresionant al navelor militare străine care au făcut escale în portul Constanța în tot decursul anului. Dintre acestea, cele mai numeroase au fost cele sub pavilionul Statelor Unite ale Americii, respectiv distrugătoarele “Biddle” - 151, “Dupont” - 152, 209, “Eagle One” - 214, “Tantal” - 125, “Oldeu” - 208, “Smith Thompson” - 212, 213, 214, 215, 216, 217 și 226.

Au urmat distrugătoarele italiene “Sparviero” și “Nibbio”, vedeta nr. 268, canoniera G 36, torpilorul PN 69, crucişătorul “Etna” și distrugătorul “Alessandro Poerio”.
Pe locul trei s-a situat Franța, reprezentată de torpilorul “Hora”, respectiv distrugătoarele “Tonkinois” și “Algerien”.
În fine, au mai acostat la danele portului Constanța yachtul-amiral englez “Husav” (9 aprilie) și distrugătorul F 24.
 

La Constanța, în 1920...

 
Conform ziarului „Farul”, de luni, 30 august 1920, serbarea patronului Marinei Militare a avut loc sâmbătă, 28 august (st.v.) 1920, după următorul program: 08.00 – Ridicarea marelui pavoaz. Salut cu 21 lovituri de tun; 10.30 – Te-Deum, urmat de recepţia oficială pe bordul contratorpilorului A („Mărăști”); 16.00-17.00 – Regate: Bărci militare cu 8 rame, Baleniere militare cu 6 rame, Baleniere militare cu 4 rame, Bărci civile cu rame; 18.00-22.00 – Jocuri nautice: Curse de tauri, Curse de înot, Sărituri în apă, Mach de cocagne, Puterea bărcilor, Cursele cailor de mare, Vânătoarea de rațe, Surprize româno-americane iar între 22.00-23.00 – Proiectoare. Artificii. Retragerea.
Sub titlul „Patronul Marinei noastre Militare”, reprezentantul cotidianului „Dobrogea Jună” consemna în ediția de marţi, 31 august 1920: „Cu multă bucurie am primit revenirea la tradiţionala sărbătoare din ziua de Sfânta Maria, aici la Constanţa, în onoarea patronului Marinei Militare, şi dacă înainte de război această zi era un prilej pentru multă bucurie şi înălţare sufletească a noastră, astăzi sărbătoarea Marinei capătă o importanţă neînchipuită.
Mărită cu mult, ţara noastră simte acum adânca necesitate de a-şi organiza în scurt timp o Marină Militară naţională, de admirat de către prieteni şi de temut pentru cei ce ne-ar duşmăni vreodată.
Sâmbătă a fost sărbătoarea acestei arme, către care, în special, se îndreaptă astăzi speranţa şi temeinica încredere a noastră într-un viitor apropiat; dincolo de însufleţirea care uşor se putea citi în ochii celor ce au urmărit serbările de sâmbătă, erau via dorinţă şi cele mai călduroase simţăminte că într-un timp cât se poate de scurt Marina noastră Militară se va alătura armatei noastre.
Este bine că opinia publică civilă nu este ţinută departe de ceea ce se petrece la Marina noastră Militară şi uşor de văzut că o apropiere sufletească între Marină şi opinia publică n-ar putea decât să folosească intereselor acestei arme din armata română, de aceea  nu ne putem reţine de a nu releva bunăvoinţa cu care “Dobrogea Jună” a fost tratată cu ocazia acestor serbări atât de către dl. amiral Constantin Bălescu, inspectorul Marinei cât şi de dl. comandor Vasilescu, comandantul contratorpilorului “Sparviero”, cărora le transmitem cele mai călduroase mulţumiri, odată cu promisiunea de a ne considera aproape de nevoile Marinei noastre Militare.

                                                    *
                                          *                  *
Patronul Marinei noastre Militare a fost sărbătorit la Constanţa cu un fast deosebit. Dimineaţa, la ora 08.00, a avut loc ridicarea marelui pavoaz pe toate vasele aflătoare în port, salutată cu 21 lovituri de tun.
La ora 10.30, trebuia să aibă loc pe bordul contratorpilorului “Sparviero” un Te-Deum. La danele rezervate exclusiv vaselor de război erau aşezate în careu contratorpiloarele “Nibbio”şi “ Sparviero”, canonierele A, B, C şi D, vedetele nr. 5 şi 6 şi contratorpilorul american 210.
“Sparviero” este unul dintre vasele comandate de noi în Italia încă dinainte de război şi care ne-au fost predate acum. Pe aceste vase se mai găseşte încă personal italian redus, care completează instruirea personalului românesc. Vasul posedă şase tunuri, dintre care cele două de la prova de 152 mm.
Pe cheul din faţa vasului asistă un public numeros. Onorurile au fost date pe bord de un pluton de marină cu muzică militară. Te-Deum-ul a fost oficiat în pupa vasului, frumos pavoazat cu drapele aliate; în asistenţă remarc: amiral Bălescu, general Pătraşcu, George Berea, prefectul judeţului, Emil Sachelarie, preşedintele Comitetului interimar, Constantin Lăzărescu, directorul liceului, ofiţerii de marină de pe vasul 210, căpitanul de Lanley, ofiţerii de marină italieni, comandorul Vasilescu Matei, comandantul vasului, Dumitrescu, Pâncescu, Furtună, Pantazi, Negru, Petrescu, Săftoiu, Florescu, corpul ofiţeresc al vasului, întreg corpul ofiţeresc al Marinei Militare etc.
Graţie bunăvoinţei dlui comandor Vasilescu Matei, “Dobrogea Jună “a avut şi ea un loc la bord.
Serviciul divin a fost oficiat de preotul garnizoanei iar după oficiere, dl. general Pătraşcu, prefect Berea, primar Sachelarie şi reprezentantul “Dobrogei June“ au exprimat cele mai călduroase felicitări şi urări pentru sărbătorirea Marinei Militare Române.
Dl. amiral Bălescu ne-a răspuns cu mulţumirea că opinia publică se interesează de Marina Militară, care ar fi fericită dacă s-ar şti controlată chiar de civili (sic !).
După Te-Deum s-a servit şampanie, iar la ora 11.30 totul se sfârşise.
A făcut o deosebit de frumoasă impresie starea de curăţenie a vasului şi ţinuta ireproşabilă a echipajului.
După amiază, au avut loc, în careul format de vasele de război, regate şi jocuri nautice. Intrarea în port, pe cheu, a fost liberă, iar pentru vase s-au emis invitaţii speciale.
Tot timpul serbării, muzica  a cântat pe bordul contratorpilorului “Sparviero”. În afară de asistenţa de la Te-Deum-ul ce a avut loc dimineaţă, remarc pe bordul vasului “Sparviero” pe dl. Constantin Argetoianu, ministrul de Interne.
La ora 16.00 au început regatele. Iată vasele ce au fost clasificate primele la diferitele curse de bărci : la 8 rame - “Sparviero”, la 6 rame - canoniera C, la 4 rame - canoniera B, la 2 rame - canoniera D.
După aceasta, au avut loc diferite jocuri nautice, curse de înot, meci de cocagne, vânătoare de raţe, curse de tauri etc.
Un public numeros a asistat pe cheu şi de pe vase, urmărind cu interes întreg programul serbărilor.
Plecările şi sosirile bărcilor au fost anunţate prin lovituri de tun trase de pe bordul contratorpilorului “Nibbio”.
De la ora 20.00 în sus au avut loc jocuri de lumini, artificii şi retragere militară.
S-a cunoscut absenţa participării Societăţii Marinarilor Civili, care, încăpând de câtva timp pe mâinile sindicaliştilor, a fost părăsită de vrednicul şi capabilul ei conducător, dl. Costică Filip, a cărui pricepere, energie, destoinicie şi conştiinciozitate cu greu vor putea fi înlocuite.”.
 

... și la Mangalia, în 1970!

 
În ediția de joi, 6 august 1970, ziarul „Flota Patriei” relata cu lux de amănunte desfășurarea manifestărilor organizate cu prilejul Zilei Marinei Române.
Așadar, „Mangalia, 1 august 1970. După apusul soarelui, avanportul a căpătat un aspect feeric. Miile de lumini ale pavoazului electric subliniau siluetele masive ale navelor de luptă.
Vizitatorii litoralului, locuitorii Mangaliei sau turiștii aflați în cele mai recente creații ale Rivierei românești – Venus și Jupiter – puteau vedea profilându-se în depărtare arcurile de foc întinse între catargele navei-școală „Mircea”.
Fluxul autoturismelor de pe șoseaua Mangalia-Constanța a atins probabil apogeul.
În fața afișelor care anunță programul Zilei Marinei se opresc grupuri de oameni. Mulți dintre ei au luat parte de-a lungul unei săptămâni întregi la ceea ce tinde să devină o nouă tradiție a litoralului nostru – Serbările mării.
Mangalia, 2 august, în zorii zilei. Briza de dimineață face să fluture șirurile de pavilioane multicolore arborate pe străzi și pe faleză. Circulația intensă dă orașului aspectul unei veritabile metropole (sic!). Parcă toată Europa și-a dat întâlnire aici, în această dimineață, care se anunță însorită și favorabilă serbărilor mării.
Se pare că Neptun și-a ținut cuvântul și: „Sub o stâncă zăvorâte, / Chițăie, se văicăresc / Vijeliile ursuze/ Astăzi puse la arest, / Nu cumva să-ceapă-n larguri / Cavalcada lor nebună / Și să strice sărbătoarea / Cu rafale de furtună...”.
Către orele 09.00 digul de nord devine un uriaș amfiteatru de unde răzbate larma difuză a miilor de spectatori. Un semnal răsună prelung în difuzoarele instalate în jurul avanportului.
În sunetele maiestuoase ale Imnului de Stat, pe nave se înalță solemn pavilionul patriei și marele pavoaz, semnul sărbătorii marinarilor.
Crainicul evocă apoi realizările marinarilor din flota comercială, ale marinarilor militari, ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din porturi și șantiere navale.
An de an, Ziua Marinei a constituit prilejul unui bilanț; în acest an, cu atât mai mult, în întâmpinarea gloriosului semicentenar al partidului, bilanțul marinarilor se înscrie cu fapte și date remarcabile.
Între altele, marinarii militari au raportat de ziua lor că lansările de rachete de exercițiu, lansările de drăgi, mine, torpile și grenade, tragerile de artilerie și alte activități de pregătire de luptă au fost desfășurate cu calificative bune și foarte bune, creînd premisele ca în acest an să îndeplinească integral și calitativ ordinul Comadantului suprem al Forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu.
... Către orele 10.00, în jurul avanportului și pe faleză tălăzuiește o adevărată mare de oameni. Între ei, de-a lungul traseului care duce la nava-comandant se disting uniformele sclipitor de albe ale marinarilor care formează un cordon de onoare.
Nava-comandant, bogat drapată în tricoloruri și drapele purpurii, purtând stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă ancorată la cheu, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă.
Marinarii, în ţinută albă de paradă, stau aliniaţi pe punţile navelor, iar alţii străjuiesc de o parte şi de alta drumul către avanport şi digul de nord, până la nava-comandant.
La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România.
Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali a numeroase state.
La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Rîbicici, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslave, Harry Nicholas, secretarul general al Partidului Laburist din Marea Britanie, Dmitri Poleanschi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C.German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German (Bachmann), Gustavo Espinosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian și Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone.
Ora 10.00. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tânăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangaliei Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmând coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodând de sănătate și voie bună. [...]
Prin sunete prelungi, de alamă, un trompet dă semnalul. La una și aceeași comandă, toate echipajele prezintă pentru onor armele.
În întâmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului Forţelor Armate şi secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei.
Viceamiralul ing. Grigore Marteş, comandantul Marinei Militare, dă raportul comandantului suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
După ce trece în revistă compania de onoare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu urcă pe nava-comandant şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică.
Pionieri cu feţele îmbujorate oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale Elena Ceauşescu, tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, precum şi celorlalte persoane, bogate buchete de trandafiri şi garoafe roşii.
În tribună erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vâlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului Judeţean Constanţa al P.C.R., şefi de secţii la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori.
Ora 10.00. Cele 21 de salve de artilerie punctează frazele muzicale ale Imnului de Stat.
Curând, solie înaripată la serbarea marinarilor, sosesc avioanele: mai întâi o formație de IAK-18, purtând uriașe drapele roșii și tricolore, apoi o adevărată săgeată de oțel, un supersonic, cutemurând văzduhul în țâșnirea sa către înălțimi și, după el, trei formații de câte trei avioane de luptă MIG 21, zburând la joasă înălțime.
Este salutul pe care navigatorii aerului îl aduc tovarășilor lor de arme – navigatorii pe apele albastre.
Deasupra portului se împletesc sunete de sirenă, vuiet de motoare, explozii ce fac să clocotească apa.
Purtat de o balenă, escortat de bărci militare și elicoptere, la serbare își face apariția însuși zeul mărilor Neptun, patronul tradițional al jocurilor marinărești.
Simbolizând colaborarea dintre om și natură, dintre marinari și forțele ascunse ale mării, mitologia antică i-a încredințat lui Neptun atotputernicia asupra viețuitoarelor din mări și din oceane, asupra furtunilor și uraganelor. Sub sceptrul său, înfățișat printr-un trident, străveche unealtă pescărească, se adună forțele mării și ale văzduhului, făgăduind marinarilor drum liniștit și rodnic în peregrenările lor pe ape.
Serbarea e deschisă de trei şalupe rapide purtând mari drapele roşii şi tricolore. Apoi, 140 de înotători înscriu cu trupurile lor pe suprafaţa apei iniţialele „R.S.R.” şi „P.C.R.”.
Prin fața conducătorilor de partid și de stat, a miilor de spectatori au trecut rând pe rând o ambarcațiune dacă, o liburnă romană, pânzarul din vremea lui Mircea cel Bătrân şi cel moldovenesc din epoca lui Ştefan cel Mare, corabia „Marița”, prima navă care iese în apele internaționale sub pavilionul Țării Românești, vaporul „România”, primul vas militar românesc cu mașini, apoi eroina Războiului din 1877, şalupa torpiloare „Rândunica”, vechiul bric „Mircea”, nava-școală a Marinei noastre la bordul căreia s-au oțelit 41 de promoții de marinari ai flotei militare și comerciale, crucişătorul „Elisabeta”, și, în sfârșit, monitorul ”Lahovary”, participant la Primul Război Mondial și la acțiunile Marinei noastre în războiul antihitlerist.
Evocarea istorică se împletește cu pitorescul costumelor: o întreagă istorie a trecutului nostru marinăresc a prins viață în minutele destinate ambarcațiunilor alegorice, o istorie și un îndemn pentru marinarii de azi, continuatorii unei atât de bogate și frumoase tradiții.
Au urmat jocurile şi demonstraţii specifice serbării marinăreşti. Rând pe rând, și-au arătat măiestria sportivii marinari de pe ambarcaţiuni academice, armate cu elevi ai Școlii Militare de Ofițeri Activi de Marină „Mircea cel Bătrân” și cu membri ai Clubului sportiv „Marina”; schiorii nautici remorcaţi de şalupe; marinarii de pe o platformă alegorică reprezentând tehnica de la bordul navelor de luptă – tun, rachetă, torpilă, mină marină, stație de radio, aruncător de grenade; pe o o platformă dotată cu aparate de gimnastică, un grup de marinari a executat diferite exerciții de gimnastică acrobatică, demonstrând pregătirea fizică multilaterală a marinarilor.
Trebuie să amintim prezența la serbare a unui alt temerar al văzduhului, maestrul emerit al sportului Ștefan Calotă care, la bordul unui avion sportiv de construcție românească, a executat minute în șir, la mică înălțime deasupra bazinului, îndrăznețe și spectaculoase figuri de acrobație aeriană.
 Spectacolul variat și deosebit de interesant oferit participanților la Ziua Marinei a cuprins și alte demonstrații de măiestrie, forță și precizie, calități proprii marinarilor noștri: două concursuri de bărci militare, o ştafetă marinărească, sărituri de la trambulină, precum și jocurile devenite tradiționale - capturarea purcelului legat la şcondru şi a raţelor „lansate” în bazin.
Echipa artistică ostășească „Albatrosul”, aflată în preajma celui de-al 20-lea an de activitate, sub bagheta talentatului dirijor și compozitor Marin Hudițeanu, a oferit, de la bordul unei scene plutitoare, un scurt dar frumos spectacol, aplaudat cu căldură de miile de spectatori.
În încheierea serbării marinăreşti, defilarea vedetelor grănicereşti, vedetelor torpiloare şi a vedetelor purtătoare de rachete a exprimat hotărârea marinarilor militari de a străjui cu vigilență, alături de celelalte arme, independența și suveranitatea patriei.
Sunetul sirenelor a dat iarăși onorul zeului Neptun, care după ce a rostit cuvântul de rămas bun, felicitându-i pe marinari pentru mîiestria lor, și-a reluat locul în împărăția apelor albastre, în palatele de cleștar pe care i le-a făurit legenda veche.
Seara, mii de oameni adunați pe faleză au avut prilejul să admire spectacolul feeric al carnavalului bărcilor, focurile de artificii și, în final, retragerea cu torţe care a încheiat atât de frumoasa sărbătoare a marinarilor.”.
În avanpremieră la împlinirea a 160 de ani de la constituirea Corpului Flotilei Principatelor Unite, consfințită de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Ordinul de Zi nr. 173 din 22 octombrie 1860, urăm Forțelor Navale și profesioniștilor care le deservesc - militari și civili de toate gradele și vârstele, activi, în retragere și în rezervă - , LA MULȚI ANI fructuoși și BUN CART ÎNAINTE!
 
Bibliografie:
 
Marian Moșneagu, „Ziua Marinei la români”, Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Constanța, 2002
 
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Despre Marian Moşneagu
 
Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016). 
 
Citește și:

Pasărea măiastră a Constanței