Regele veghează, România înflorește!

Oaspeți de vază în Dobrogea

Neîndoielnic, regele Ferdinand I rămâne o personalitate emblematică a istoriei României moderne, care a influențat și determinat fundamental evoluția societății românești la începutul secolului al XX-lea.

Pasionat în special de botanică, filatelie și vânătoare și mare iubitor de natură, a îndrăgit România pitorească încă de la prima sa vizită, la 10/22 mai 1881, când l-a însoțit pe tatăl său, prințul Leopold de Hohenzollern Sigmaringen, la ceremoniile organizate la împlinirea a 15 ani de la urcarea pe tron a principelui Carol, care, tot acum, s-a încoronat rege.
La 1/13 noiembrie 1886 a revenit în România, însoțit și de această dată de tatăl său, pentru a fi înscris, cu gradul de locotenent, în controalele Regimentului 3 Linie din București.
Doi ani mai târziu a obținut și titulatura oficială de Alteță Regală, principe de România.



Devenit rege, la 28 septembrie/11 octombrie 1914, iar la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, primul mareșal al României, Ferdinand a acordat Dobrogei o atenție deosebită.
În acest sens, memorabile au rămas cele două vizite efectuate în Dobrogea în vara și toamna anului 1915.
Detalii privind popasurile la Constanța, Techirghiol și Mangalia, din zilele de 8, 9, 10 și 11 august 1915 au fost inspirat selectate și propuse spre publicare de doamna Lenuța Nicolescu și colectivul de entuziaști cercetători ai Arhivelor Militare din Pitești, alcătuit din dr. Cornel Țucă, Vasilica Manea, Daniela-Mariana Mănăloiu, Cosmina-Adela Lăzărescu și colonelul dr. Petrișor Florea, cu care am avut privilegiul să colaborez nemijlocit aproape un deceniu.
 

Vizita la Constanţa

„Joi, 7 august 1915, la orele 10.30 seara, M.S. Regele însoţit de adjutantul de serviciu, a plecat cu un tren regal din halta Cotroceni la Constanţa, unde a sosit vineri, 8 august, la orele 9 dimineaţa.
Intrarea trenului regal a fost salutată cu urale nesfârşite de o urare mulţime ce aştepta pe peron, având în frunte pe toţi reprezentanţii au­torităţilor civile şi militare.
Maiestatea Sa Regele descinzând din vagon în uniformă de amiral, fu întâmpinat de domnul prefect al judeţului Constanţa.
Domnul general comandant al Corpului V de Armată prezintă Suveranului raportul, după care Maiestatea Sa trecu în revistă – în sunetele muzicii care intona imnul naţional – compania de onoare cu drapel, care avea la flancul său drept pe toţi ofiţerii generali şi superiori din garnizoana Constanţa.

Maiestatea Sa venind apoi în faţa sălei de recepţie, fu întâmpinat de domnul primar al Constanţei, care prezentând tradiţionala pâine cu sare, rosti o călduroasă cuvântare de bună venire, la care Suveranul răspunse cu câteva cuvinte bine simţite.

După ce binevoi a Se întreţine cu fiecare din reprezentanţii auto­rităţilor civile şi militare, Suveranul luă loc în automobil şi plecă în port la Pavilionul regal.
Pe tot drumul, foarte multă lume ieşită în întâmpinarea Suveranului, L-a aclamat cu respect şi multă căldură.
La orele 11.30, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a plecat cu automobilul la hotelul „Principesa Maria” din Techirghiol, unde a fost întâmpinat, la sosire, de AA.LL.RR. Principesa Elisabeta şi Principele Nicolae.

Aci, Suveranul şi Alteţele Lor Regale, împreună cu Suitele, au luat dejunul la restaurantul hotelului, în acelaşi salon cu toţi ceilalţi vizitatori şi la orele 2.30 s-a întors cu automobilul la Pavilionul regal din port.

La orele 4 p.m., M.S. Regele, însoţit de A.S.R. Principesa Elisabeta şi de Suite, a plecat cu automobilul la Mangalia, pentru a vizita ruinele cetăţii Callatis.

Sosind la orele 5 p.m., fu întâmpinat de domnul administrator al pla­sei, de primarul oraşului care prezintă tradiţionala pâine cu sare, de parohul bisericii române şi a celei greceşti şi de aproape întreaga populaţiune.

M.S. Regele S-a interesat de aproape de colecţia obiectelor găsite, apoi a vizitat ruinele şi după aceea a plecat la Constanţa, aclamat fiind de populaţia care ieşise în întâmpinare.
Sâmbătă, 9 august, M.S. Regele, însoţit de A.S.R. Principesa Elisabeta şi de Suite, a făcut o preumblare pe Mare, în jurul oraşului Constanţa, pe şalupa „Ileana”.
Întorcându-se la pavilionul regal din port, Suveranul, însoţit de adjutantul de serviciu, a făcut o preumblare pe jos până la farul din dreptul Hotelului „Carol” şi apoi S-a înapoiat tot pe jos la Pavilionul regal, fiind salutat pe tot lungul parcursului cu mult respect de public.

La orele 9 seara, Maiestatea Sa Regele, însoţit de A.S.R. Principesa Elisabeta şi de Suite, a binevoit a onora concertul de la Cazinoul Comunal, dat în beneficiul Cohortei cercetaşilor Constanţa, concert pus sub înaltul patronaj al AA.LL.RR. Principele Carol, moştenitorul Tronului şi Principesei Elisabeta.
Duminică, 10 august, M.S. Regele, însoţit de A.S.R. Principesa Elisabeta şi urmat de Suite, a plecat, la orele 9 dimineaţa, cu automobilul pentru a vizita vestita şi străvechea cetate Histria, care se află situată lângă satul Caranasuf (astăzi Istria – n.n.), pe malul Lacului Sinoe.

Sosind către orele 11.15, M.S. Regele a fost întâmpinat de d. profesor [Vasile] Pârvan, directorul Muzeului [Național de Antichități] din Bucureşti, înconjurat de câţiva elevi colaboratori şi aproape de întreaga populaţiune a satelor învecinate: Duingi (Nuntași), Caranasuf şi Casap-Chioi (Mihai Viteazul), care venise de cu vreme pentru a saluta pe Suveran.
Timp de două ceasuri, Maiestatea Sa a cercetat cu mult interes toate lucrările de descoperire şi explicaţiile corespunzătoare date de d. profesor Pârvan.
După aceea s-a luat dejunul pe câmp, Suveranul binevoind a invita pe domnul prefect al judeţului, pe d. profesor Pârvan şi pe colaboratorii săi.
La plecare, Suveranul a binevoit a felicita călduros pe d. profesor Pârvan pentru munca ordonată şi stăruitoare depusă, asigurându-l de înaltul Său sprijin pentru urmărirea unor lucrări de o aşa de mare importanţă arheologică.

De la cetatea Histria, Maiestatea Sa a făcut o lungă preumblare cu automobilul, trecând prin Caranasuf, Casap-Chioi, Sariurt, Jurilovca, Babadag, Constanţa, unde a ajuns la orele 7 seara.
Luni, 11 august, la orele 9 dimineaţa, M.S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a plecat cu automobilul pentru a urmări manevrele organizate de Corpul V de Armată cu Regimentele 34, 74 şi 39 de In­fanterie, cu Regimentele 13, 18 şi 25 de Artilerie, cu Regimentul 5 Obu­ziere şi Regimentul 9 Călăraşi, pe terenul dintre Murfatlar, Bulbiul-Mic şi Medgidia.
Suveranul a urmărit amănunţit, timp de 4 ore, desfăşurarea luptelor, asistând apoi la criticele directorului manevrei şi d. comandant al Corpului V de Armată, după care Şi-a manifestat înalta Sa satisfacţie pentru frumoasele rezultate obţinute de ofiţeri şi soldaţi în munca depusă. La orele 3 p.m., Suveranul S-a întors la Constanţa.
În toate zilele, M.S. Regele a binevoit a invita la dejun şi prânz, pe rând, pe d. prefect al judeţului, d. primar, d. preşedinte al Curţii de Apel, d. procuror al Curţii de Apel şi pe foştii prefecţi ai judeţului Constanţa.

În ultima seară, Maiestatea Sa a binevoit a invita la un prânz pe toţi şefii de corpuri, comandanţi de brigăzi, comandantul diviziei şi pe comandantul Corpului V de Armată.
La orele 11.15 seara, Suveranul urmând a pleca cu un tren regal la Sinaia, a fost întâmpinat în gara Constanţa de autorităţile civile, în frunte cu domnul prefect al judeţului şi de ofiţerii generali şi superiori din garnizonă, în frunte cu domnul comandant al Corpului V de Armată.
Suveranul a binevoit a Se întreţine cu toate persoanele prezente, mulţumind – prin domnul primar – populaţiunii constănţene şi asigurând-o de sentimentele de amintire afectoasă ce-i păstrează pentru călduroasa primire.

Când trenul fu pus în mişcare, urale entuziaste au izbucnit din piepturile întregii asistenţe.
Marţi, 12 august, la orele 8 dimineaţa, trenul regal sosi în gara Sinaia.
La descinderea din vagon, Suveranul a fost întâmpinat de Alteţa Sa Regală Principesa Maria, de domnul mareşal al Curţii, domnul general Mavrocordat, şeful Casei Militare, de adjutanţii regali şi de autorităţile locale.

După ce Suveranul a binevoit a convorbi cu persoanele prezente, în sala de primire, s-a suit în automobil, însoţit de A.S.R. Principesa Maria şi a plecat la Castel.
Marţi, 12 august, ziua naşterii M.S. Regelui, s-a oficiat un Te-Deum la orele 10.30 dimineaţa, de către Î.P.S.S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler, în biserica Sfintei Mitropolii, la care au asistat domnii miniştri aflaţi în Capitală, Consiliul comunal, Curţile şi tribunalele, înalţii funcţionari ai Statului, domnul prefect al poliţiei Capitalei, domnii ofiţeri generali şi su­periori aflaţi în garnizoană, Curtea Regală, precum şi diferite persoane de distincţiune.

O gardă de onoare, compusă din o baterie din Regimentul 10 Artilerie, cu drapel şi muzică, era aşezată în faţa bisericii.
În aceeaşi zi s-a celebrat câte un asemenea Te-Deum la Catedrala „Sf. Iosef”, la Biserica Evangelică şi la Templul coral israelit, fiind de faţă câte un adjutant al M.S. Regelui.
La Sinaia s-a celebrat un Te-Deum la mănăstire, la care au asistat d. ministru Angelescu, d. Cantacuzino, prim-efor al Spitalelor civile, d. Culoglu, directorul Eforiei spitalelor civile, d. mareşal al Curţii, d. general Mavrocordat, d. general Robescu, d. general Perticari, adjutanţii regali şi toate autorităţile locale.

D. preşedinte al Consiliului de Miniştri a prezentat felicitări în numele guvernului Maiestăţilor Lor, la Castelul Pelişor, unde a fost reţinut la dejun împreună cu d. ministru Angelescu.
Cu acest prilej, Augustul nostru Suveran a primit numeroase telegrame şi felicitări atât din ţară cât şi din străinătate.
În Capitală un mare număr de persoane s-au grăbit a exprima felicitările lor prin înscrieri la Palat.
Toată ziua oraşul a fost împodobit cu steaguri.”.

O a doua vizită a fost efectuată de Familia Regală în Dobrogea în același an, de această dată în perioada 2-6 septembrie 1915, când, pe lângă escalele în localități din județele Tulcea și Constanța, au fost incluse și orașele Brăila și Galați.
 

În Dobrogea și pe Dunărea maritimă

„Marţi, 1 septembrie, la ora 11.15 noaptea, M.S. Regele, dimpreună cu A.S.R. Principesa Elisabeta şi însoţiţi de d. [Ion G.] Duca, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, domnul şi doamna Barbu Ştirbey, Mareşalul Curţii şi adjutantul de serviciu, au părăsit Capitala, din halta Cotroceni, pentru a merge la Cernavodă, primând a face o excursie pe Dunăre şi apoi cu automobilele în judeţele Tulcea şi Constanţa.

Miercuri, 2 septembrie, la ora 8.30 dimineaţa, M.S.R. s-a coborât din trenul regal la debarcaderul Cernavodă, unde a fost întâmpinat de domnul general adjutant Georgescu, comandantul Corpului V Armată, care a prezentat raportul d. prefect al judeţului Constanţa.

Primarul oraşului a oferit pâinea şi sarea, pronunţând o cuvântare de bună
sosire, iar şcolile primare de băieţi şi fete au intonat imnul regal. Întreaga populaţie a oraşului, strânsă pe peron, a aclamat pe Suveran, monitoarele Escadrei pe Dunăre au dat salutul.
Maiestatea Sa a trecut în revistă compania de onoare dată de Regimentul 39 Infanterie şi s-a întreţinut cu persoanele prezente, iar în urmă s-a îndreptat către yachtul regal „Ştefan cel Mare”, unde a fost primit de d-nii inginer inspector general Cazimir, directorul general al Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, inginer Carp, directorul Navigaţiei Fluviale, iar pe debarcader a fost primit de către căpitan-comandorul [Vasile] Pantazi, comandantul militar şi de căpitanul [Nicolae] Păiş, comandantul yachtului.

La ora 9.50 dimineaţa a sosit în Cernavodă, venind de la Constanţa, unde petrecuse câteva zile, M.S. Regina, însoţită de o doamnă de onoare şi un adjutant regal. M.S. Regina a fost întâmpinată de Maiestatea Sa Regele şi suita, iar doamnele din localitate au oferit numeroase buchete de flori.
La ora 10.30, yachtul regal s-a pus în mişcare, escortat de două ve­dete, luând direcţia Brăila.

La ora 12.30 din zi, yachtul s-a oprit în portul Hârşova, unde Maiestăţile Lor au coborât, fiind întâmpinaţi de primarul oraşului care a prezentat pâinea şi sarea, salutând pe Suveran cu cuvinte foarte căl­duroase.

Pe cheu se aflau autorităţile locale, şcolile primare de băieţi şi fete, Secţia de cercetaşi, care au intonat imnul regal.
Maiestăţile Lor s-au întreţinut îndelung cu multă bunăvoinţă de nevoile locale şi de progresul ce a realizat oraşul în ultimul timp, iar la ora 1, yachtul şi-a continuat drumul.
La ora 4.30 p.m., yachtul regal ajungând în apropierea Brăilei, a fost întâmpinat de numeroase vapoare pe care luase loc multă lume care salutau cu multă bucurie pe Suveranii. În portul Brăila numeroase şlepuri şi vapoare frumos pavozate cu drapele, înşirate în port pe o mare distanţă, erau ocupate de întreaga populaţie brăileană, care în strigăte de urale aclamau trecerea yachtului regal.



La acostarea yachtului, Maiestăţile Lor au fost salutate de prefectul judeţului, primarul oraşului, care a urat bună sosire înalţilor vizitatori şi de comandantul garnizoanei, care a prezentat raportul; M.S. Regele a trecut în revistă ofiţerii garnizoanei şi compania de onoare dată de Regimentul 78 Infanterie, în sunetul imnului naţional şi în strigătul de ura al elevilor şi elevelor şcolilor primare şi Secţia cercetaşilor, aşezaţi de-a lungul cheului.

M.S. Regina, intrând în salonul de recepţie, a fost salutată de doamnele din societatea Brăilei, care i-a oferit frumoase buchete de flori.
Maiestăţile Lor au făcut mai mult timp cerc, convorbind cu multă bunăvoinţă şi interes cu persoanele ce le înconjurau.

La ora 5.30 Maiestatea Sa Regele şi Regina luându-Şi rămas bun, S-au reîntors pe yachtul regal, aclamaţi cu multă căldură de imensul public strâns în faţa debarcaderului.
La ora 8.30 a avut loc la prânz pe yachtul regal, la care au luat parte d. ministru Duca, d. şi doamna Barbu Ştirbey, d-nii deputaţi şi senatori, autorităţile locale, mai multe persoane de distincţiune şi Suita, în total 46 persoane.

La ora 10.30 yachtul a ridicat ancora, mergând să acosteze în portul Măcin la ora 11.15.
Joi, 3 septembrie, la ora 10 dimineaţa, MM.LL. Regele şi Regina şi Alteţa Sa Regală Principesa Elisabeta au părăsit yachtul regal spre a merge sa viziteze mănăstirile Cocoş şi Celic-Déré din judeţul Tulcea.

Pe cheu Maiestăţile Lor au fost întâmpinate de d. Gh. Şerban, pre­fectul judeţului Tulcea, primarul oraşului Macin, elevii şcolilor primare şi o Secţie de cercetaşi. Suveranii au convorbit cu membrii autorităţilor locale şi cu institutorii şcolilor, în care timp elevii cântau imnul naţional.

Maiestăţile Lor au luat loc în automobil, urmate de d. ministru Duca, d. şi doamna Ştirbey, doamna de onoare, mareşalul Curţii, prefectul judeţului şi adjutanţii regali. Cortegiul regal a străbătut comunele Cerna, Ortachioi (astăzi Horia –n.n.), unde Maiestăţile Lor s-au oprit la Spitalul jubilar „Regele Carol”, interesându-se de starea locuitorilor; în comuna Niculiţel, populaţia satului fiind strânsă în faţa bisericii, aici Maiestăţile Lor intrând în biserică, preotul a slujit un mic serviciu religios.

În urmă, continuându-Şi drumul, au ajuns la mănăstirea Cocoş: la intrarea în biserică, Superiorul mănăstirii întâmpină pe Maiestăţile Lor, prezentându-Le Crucea şi Evanghelia, fiind de faţă toţi călugării sfântului locaş.

La terminarea serviciului religios, stareţul mănăstirii a rostit o frumoasă cuvântare, reamintind serviciile aduse religiunii ortodoxe de această mănăstire, care datează de 83 ani şi progresele făcute în ultimii ani, servind de model aşezămintelor de acelaş fel.
Prea Cuvioşia Sa a terminat rugând respectuos pe Maiestăţile Lor să binevoiască a iscăli un document care să reamintească în veci ziua mare pentru mănăstire, când cel dintâi Rege a pus piciorul în acest locaş de rugăciune.

De la mănăstirea Cocoş, Maiestăţile Lor, urmate de suită, au străbătut comuna Teliţa mergând la mănăstirea Celic-Déré, unde au fost întâmpinate de Prea Sfinţitul Episcopul Nifon al Dunării de Jos, îmbrăcat în sfintele odăjdii, care a prezentat Crucea şi Evanghelia; urându-le bună sosire.

Prea Sfinţia Sa a oficiat un serviciu divin, la care i-a răspuns corul format de călugăriţele acestei mănăstiri; în urmă, Maiestăţile Lor fiind conduse de Prea Sfinţia Sa Episcopul Nifon, au vizitat biserica în construcţie şi atelierele, interesându-Se de aproape de activitatea ce se desfăşoară la această mănăstire.
La ora 4.30, MM.LL. Regele şi Regina reluând drumul Măcinului, au urmat şoseaua de pe malul Dunării, străbătând mai multe comune, oprindu-Se în orăşelul Isaccea, unde au fost salutate de autorităţile şi populaţia strânsă în faţa bisericii.

În tot timpul acestei excursii, întreg convoiul regal a străbătut numeroase sate şi comune toate pavoazate cu verdeaţă, flori şi covoare, iar populaţia înşirată de-a lungul drumului aclamau pe Maiestăţile Lor.

La ora 7.30 Auguştii Suverani au sosit în Măcin la văditul regal.
Vineri, 4 septembrie, ora 10 dimineaţa, Maiestăţile Lor, însoţite de d. ministru Duca, doamna şi d. Ştirbey, prefectul judeţului Tulcea şi suita, au plecat în automobile pentru a vizita săpăturile ce se fac la cetatea Histria din judeţul Constanţa, de către domnul profesor Pârvan.
MM.LL. Regele şi Regina au urmat drumul prin comunele: Cerna-Mircea Vodă, Ortachioi-Baschioi la Babadag. În acest orăşel, unde se adunaseră autorităţile judeţului Tulcea, Suveranii au oprit la Primărie, unde se aflau: preşedintele Tribunalului Tulcea, procurorul, protoereul judeţului, dimpreună cu institutorii şi şcolile comunelor vecine de băieţi şi fete, care au aclamat cu strigăte de ura, pe Maiestăţile Lor şi au cântat imnul regal.



Maiestăţile Lor au convorbit cu cei prezenţi, interesându-Se de ne­voile locale şi trebuinţele judeţului Tulcea, iar în urmă şi-au continuat drumul la cetatea Histria, din judeţul Constanţa, unde Le aşteptau d. prefect al judeţului Constanţa şi d. profesor Pârvan, însărcinat cu săpăturile de descoperire.
După o lungă vizită în ruinile cetăţii şi în urma explicaţiilor amănunţite date de d. profesor Pârvan, Maiestăţile Lor, satisfăcute, au exprimat înaltele Lor mulţumiri d. profesor, pentru importanta lucrare ce conduce.

La ora 5 Maiestăţile Lor s-au reîntors la Măcin.
Sâmbătă, 5 septembrie, la ora 10 dimineaţa, a treia zi de excursie a Maiestăţilor Lor în judeţul Tulcea au plecat să viziteze mina de cupru Altȃn-Tepe, Ceamurlia de Sus, urmate în automobile de d. ministru [Alexandru G.] Radovici, domnul ministru Duca, domnul Ştirbey, domnul profesor universitar [Ludovic] Mrazec şi Curtea regală. Cortegiul regal a urmat acelaş drum ca şi în ajunul zilei până la Babadag, iar de aci spre Ceamurlia de Sus la mina de cupru Altȃn-Tepe.

La sosirea la mină, Maiestăţile Lor au fost întâmpinate de d. F. Wolf, concesionarul minei; Anastase Vovu şi Egermann, inginerii minei, dimpreună cu tot personalul. Locuitorii comunei Ceamurlia de Sus şi ai satelor din împrejurimi, veniţi în căruţe şi călări, în haine de sărbătoare, cu caii împodobiţi, strânşi în jurul pavilionului de primire, au făcut ovaţii îndelungate la sosirea Suveranilor.

Domnul inginer Wolf a condus, în toată întinderea minei, pe Maiestăţile Lor, dându-Le explicaţiile necesare la exploatarea minei şi la partea economică a acestei întreprinderi.
La ora 3.30 Maiestăţile Lor, terminând vizita şi în dorinţa Lor de a vizita cât mai multe comune, şi-au schimbat itinerariul venirii, îndreptându-Se prin comunele Slava Rusă, Slava Cercheză, Ciucurova şi Baschioi; în toate aceste comune populaţia de origine lipoveni şi germani, au aclamat cu mult respect şi călduroase urări sosirea Auguştilor vizitatori.

În fiecare comună, Maiestăţile Lor au oprit automobilul şi au convorbit îndelung cu autorităţile, preoţii şi populaţia, interesându-Se de mersul vieţii lor; iar în comunele Slava Rusă şi Slava Cercheză au intrat în biserică unde preotul, în limba populaţiei, a slujit un mic serviciu religios.
În Slava Rusă, Maiestăţile Lor au vizitat şi mănăstirea de maici lipovence.
La ora 7.30 Maiestăţile Lor S-au reîntors la Măcin.

Duminică, 6 septembrie, la ora 3.30 dimineaţa, yachtul regal „Ştefan cel Mare” a ridicat ancora, navigând în susul Dunării până în punctul „Catargea” unde aşteptau bărcile Serviciului Pescăriilor Statului spre a conduce pe Maiestăţile Lor şi suita în preumblarea ce aveau să facă pe Canalul Catargea, Filipoiu şi Lacul Şerban.

MM.LL. Regele şi Regina şi A.S.R. Principesa Elisabeta, urmaţi de domnii miniştri Al. Constantinescu şi Duca, doamna şi d. Ştirbey, d. profesor Mrazec şi suita regală, au luat loc în bărci, fiind conduşi de către d. Chirculescu, directorul Pescăriilor şi domnul dr. Ionescu, admi­nistratorul Pescăriilor Brăila, au făcut o excursie până în Lacul Şerban, de unde întorcându-Se, s-au oprit la pavilionul administraţiei, frumos împodobit cu drapele şi verdeaţă, unde au dejunat.
La ora 2.30, Maiestăţile Lor şi-au continuat preumblarea pe Canalul Filipoiu până în Dunăre, unde aştepta yachtul regal.
La ora 4.30 bastimentul ridicând ancora, s-a îndreptat spre Galaţi, unde a ajuns la ora 6.15.

Priveliştea ce oferea portul era măreaţă, bastimentele de comerţ de mare şi de fluviu erau împodobite cu drapele, iar pe vase, pe cheu şi la debarcader era o mare mulţime, care a umplut văzduhul cu nesfârşite urale când Maiestăţile Lor au debarcat.

Maiestăţile Lor au fost primite de P.S.S. Episcopul Nifon al Dunării de Jos, d. general de divizie [Mihail] Aslan, comandantul Corpului III Armată, d. [Alex.] Gussi, prefectul judeţului, d. contraamiral [Sebastian] Eustaţiu, comandantul Marinei Militare.

Primarul oraşului înconjurat de Consiliul comunal, a rostit în numele orăşenilor cuvinte fie dragoste şi respect către M.S. Regele şi Regina. M.S. Regele îndreptându-Se către compania de onoare, care avea aşezată la stânga o companie de marină, şcolile din localitate şi Secţia cercetaşilor, pe care i-a trecut în revistă în sunetul imnului naţional şi al strigătelor de ura.
Domnul prefect al judeţului a prezentat în salonul de recepţie pe domnii senatori şi deputaţi, membrii Curţii de Apel, membrii autorităţilor, clerul şi fruntaşii oraşului, care au prezentat omagiile lor Maiestăţilor Lor.

M.S. Regina şi A.S.R. Principesa Elisabeta a primit numeroase şi frumoase buchete de flori.
MM.LL. Regele şi Regina au convorbit mai mult timp în saloanele de recepţie cu membrii autorităţilor, ofiţerii garnizoanei şi numeroasele doamne şi numeroşii domni din societatea gălăţeană, vădit mulţumiţi de înalta onoare a acestei vizite a Suveranilor.

La ora 7, Maiestăţile Lor, salutate cu profund respect de publicul asistent şi în sunetul imnului regal, S-au retras pe yacht.
La ora 8.30 a avut loc pe yachtul regal un prânz, la care a avut onoarea să ia parte: d-nii miniştri Al. Constantinescu şi Duca, P.S.S. Episcopul Nifon al Dunării de Jos, d-nii general de divizie Aslan, contraamiral [Sebastian] Eustaţiu, contraamiral [Nicolae] Barbieri, prefectul judeţului, primarul oraşului, senatorii şi deputaţii judeţului, membrii Curţii de Apel şi tribunal, directorul general al Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, reprezentanţii comerţului şi Curtea Regală, în total 54 persoane.

La ora 10.45, MM.LL., Alteţa Sa Regală şi suita au părăsit yachtul, luând loc în trenul regal ce aştepta în faţa cheului, reîntorcându-se în Bucureşti, halta Cotroceni, luni, 7 septembrie, la ora 8.15 dimineaţa.”.


Bibliografie:
 

1. Lenuța Nicolescu, dr. Cornel Țucă, Vasilica Manea, Daniela-Mariana Mănăloiu, Cosmina-Adela Lăzărescu, „Casa Regală a României în cronicile «neoficiale» ale «Monitorului Oficial», 1914 – 1924. Ferdinand I. Volumul I”, Coordonatori: Comandor dr. Marian Moșneagu, Locotenent-colonel dr. Petrișor Florea, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010

 

2. Corneliu Andone, Ion Giurcă, Marian Moșneagu, Vasile Popa, Florian Tucă, „Mareșali ai României”, Coordonatorul lucrării: Teodor Frunzeti, Coordonator științific: Ion Giurcă, Editura Rao, București, 2013

Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu


Despre Marian Moşneagu

Comandor (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut în Bucovina, însă destinul l-a trimis la Liceul Militar de Marină din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). A fost director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).


Citește și:

Așii dinastiei navale