29 de ani de la scufundarea cargoului Scăeni. Plecase din Portul Constanța, cu azotat de amoniu la bord

• Cargoul plecase din Dana 15 a Portului Constanța pe data de 3 decembrie 1991, la ora 17.00.
• Destinația navei Scăeni era Franța, unde urma să descarce azotatul de amoniu.
• În data de 7 decembrie 1991, cargoul românesc a fost surprins de o furtună deosebit de violentă, în Marea Mediterană.

 
Astăzi, 7 decembrie 2021, se împlinesc 29 de ani de la una dintre marile tragedii ale marinei române: cargoul Scăeni, sub pavilion România, s-a scufundat în Marea Mediterană, lovit în plin de o furtună deosebit de violentă.
 
Cargoul plecase din Dana 15 a Portului Constanța pe data de 3 decembrie 1991, la ora 17.00.
 
Vasul avea o încărcătură de 3.057,106 tone de azotat de amoniu, depozitat în saci, iar destinația sa era Franța.
 
La bordul navei se aflau 25 de persoane, fiind prezent și un transfug, după cum se arată pe site-ul www.ligamilitarilor.ro, care citează volumul „Amintiri despre o flotă pierdută“, semnat de Constantin Cumpănă și Corina Apostoleanu.
 
 
Conform sursei citate, pe 4 decembrie, nava a tranzitat Bosforul şi a intrat în Marea Marmara, iar apoi a trecut prin Strâmtoarea Dardanele şi a intrat în Marea Egee.
 
La data de 5 decembrie 1991, vasul a ajuns în rada portului Pireu, de unde a plecat spre Cap Matapan.
 

Condiții de uragan în Mediterană

 
Pe data de 6 decembrie, cargoul Scăeni se afla travers Cap Matapan, urmând să se angajeze în traversarea Mării Ionice pe ruta Cap Matapan – Cap Passero, 358 Mm.

 
„Navigaţia s-a desfăşurat în condiţii bune până în dimineaţa zilei de 7 decembrie, ora 02:00, după ce nava parcursese jumătate din distanţa dintre Matapan şi Passero în circa 18 ore de marş, moment când condiţiile hidro-meteorologice s-au schimbat brusc, vântul ajungând la forţa 8 – 9 Bf., se produce grindină şi vizibilitatea ajunge la zero, „Scăeni“ începând să primească lovituri violente de valuri în tribord, având ruliu şi tangaj puternice. În după-amiaza aceleiaşi zile, marea a devenit extrem de agitată (gradul 11 – 12, uragan!), făcând ca valurile imense să se prăbuşească pe punte şi să producă avarii prin inundare în unele compartimente“, se arată pe site-ul menționat anterior.
 
„După consultarea cu Compania, despre evoluţia evenimentelor de la bordul navei, analiza acestora şi pentru eventualele instrucţiuni, comandantul navei a lansat semnalul S.O.S. la ora 17:30 a zilei de 7 decembrie 1991, situaţia navei fiind critică“, se arată în documentul citat.
 

Dispăruți definitiv

 
Nava s-a înclinat spre babord și nu s-a mai redresat. S-a încercat lansarea la apă a bărcilor de salvare.
 
„ Cele două bărci de salvare erau pe poziţii, dar imposibil de manevrat. Echipajul se adunase în zona pupa, pe puntea bărcilor, echipat cu centurile de salvare. Lansarea la apă a primei plute de salvare de 12 persoane a fost un eşec, întrucât aceasta s-a răsturnat. Cea de-a doua plută de salvare s-a desfăşurat normal pe suprafaţa mării, dar lansarea celei de-a treia plute a fost imposibilă, aceasta fiind blocată de diferite obiecte smulse din amaraj“, potrivit sursei citate.
 

Nu toți membrii echipajului au urcat pe plutele de salvare.
 
În urma tragediei din 7 decembrie 1991, au fost daţi dispăruţi definitiv următorii: Ion Sîrbu (34 ani) – ofiţer maritim II, Constantin Caracostea (53 ani) – şef-mecanic, Marcel Oprea (35 ani) – ofiţer mecanic I, Adrian Bănică (23 ani) – ofiţer mecanic III, Ion Chermenschi (36 ani) – electrician, Valeriu Stere (46 ani) – telegrafist, Ilie Petrea (27 ani) – motorist, Ionel Ciup (34 ani) – strungar, Vladimir-Sorin Vistovschi (18 ani) – transfug clandestin (din Alba Iulia).
 
Trupul ajutorului mecanic Nichifor Damian, în vârstă de 45 de ani, a fost recuperat de unul dintre vasele ce răspunseseră apelului SOS.
 
Sursa foto: www.ligamilitarilor.ro
 
Citește și:

Marinari fără morminte:
Tragedia din Marea Ionică