Asociația Farul Vechi-Sfântu Gheorghe face un apel pentru integrarea legală a peștelui în lanțul scurt alimentar

Delta Dunării, una dintre cele mai prețioase și unice zone umede din Europa, se află într-o situație critică. Resursa piscicolă a regiunii este într-o continuă scădere, iar ecosistemul unic al deltei este amenințat, potrivit unui comunicat al Asociației Farul Vechi- Sfântu Gheorghe. Din punctul de vedere al acestei asociații, problema principală este „refuzul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) de a adopta soluții moderne de digitalizare, esențiale pentru prevenirea acestei crize”.

„Locuitorii Deltei Dunării, în special pescarii care depind de resursele piscicole pentru traiul lor zilnic, se confruntă cu presiuni constante. Aceștia trăiesc într-o zonă defavorizată, cu un grad ridicat de depopulare și o economie bazată pe activități sezoniere. Pescarii sunt forțați să se conformeze unor reglementări învechite care nu le permit integrarea legală a peștelui capturat în Punctele Gastronomice Locale (PGL-uri). În plus, pescarii sunt obligați să vândă peștele către cherhanale și apoi să-l cumpere înapoi, un circuit formal care este adesea evitat, iar peștele ajunge în circuitul economic nedeclarat, fără a fi raportat corect la ARBDD”, precizează asociația citată.

„În ciuda eforturilor lor de a respecta regulamentele, pescarii sunt adesea etichetați ca „braconieri” de către ARBDD, ceea ce adâncește și mai mult presiunea asupra lor și stigmatizează comunitatea de pescari. Această etichetare nu reflectă realitatea complexă și adesea imposibilă în care trăiesc acești oameni. Rezervațiile biosferei au fost create în cadrul programului MAB, adoptat în urma convenției Ramsar, cu scopul de a proteja componentele biodiversității (genetică, specifică, ecosistemică și așezări umane cu specificul lor etnocultural). Nu trebuie să te uiți în amănunt ca să îți dai seama de impotența funcțională a ARBDD. E suficient să te uiți la evoluția demografică a populației din perimetrul ARBDD (de la 15.000 de locuitori în 1990 la sub 10.000 în prezent) ca să îți dai seama că instituția ARBDD a eșuat lamentabil în a proteja comunitățile locale din Delta Dunării care sunt izvorul ce păstrează tradițiile și obiceiurile locurilor (componentă a biodiversității pe care ei trebuiau să o protejeze că altfel se stinge).”,se mai arată în comunicatul remis.

Probleme cheie ar fi

• Scăderea Resursei Piscicole: Capturile nu sunt raportate corect, ceea ce duce la o scădere continuă a resurselor piscicole.
• Legislație Învechită: Legea actuală nu permite integrarea peștelui în PGL-uri, limitând dezvoltarea ecoturismului și promovarea preparatelor tradiționale.
• Probleme Socio-Economice: Zona umedă din Dobrogea, sub gestionarea ARBDD, este defavorizată, cu un grad ridicat de depopulare și o economie locală slabă, bazată pe activități sezoniere.
• Refuzul Implementării Digitalizării: ARBDD nu a acceptat implementarea unui sistem digitalizat de gestionare a resurselor piscicole, ceea ce agravează criza și pune Delta Dunării în pericol.
• Lipsa de Transparență în Stabilirea Cotelor de Pescuit: ARBDD stabilește cote de pescuit de care depinde viza permisului de pescuit, dar criteriile utilizate pentru stabilirea acestor cote nu sunt transparente. Această lipsă de transparență adâncește incertitudinea și dificultățile pentru pescarii locali.
• Discriminarea Pescariilor care Nu Pot Atinge Cota: Pescarii care nu pot atinge cota anuală din cauze care nu depind de ei (probleme de sănătate, colmatarea canalelor, inaccesibilitatea zonelor) sunt discriminați și nu primesc viza anuală, ceea ce le afectează grav activitatea și mijloacele de subzistență.

Asociația face un apel pentru Schimbare

Sunt propuse, astfel, următoarele măsuri esențiale:

• Digitalizarea Sistemului de Gestionare a Resursei Piscicole: Introducerea unui sistem modernizat prin emiterea unor permise de pescuit dotate cu cipuri electronice, integrate într-un program digital disponibil în toate punctele de colectare. Acest sistem va asigura transparența și acuratețea raportării capturilor și va preveni braconajul.
• Revizuirea Legislației ARBDD pentru introducerea resursei piscicole în Punctele Gastronomice Locale: Actualizarea legislației pentru a permite integrarea legală a peștelui capturat în oferta PGL-urilor. Aceasta va sprijini dezvoltarea ecoturismului în termeni legali/fiscali și revitalizarea economică a regiunii.
• Sprijin pentru Regiunea Dobrogea: Implementarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea zonei umede din Dobrogea, inclusiv stimulente pentru ecoturism și dezvoltarea PGL-urilor.
• Transparența Stabilirii Cotelor de Pescuit: Introducerea unui mecanism transparent și bazat pe date pentru stabilirea cotelor de pescuit, care să permită pescarilor să înțeleagă și să se adapteze la reglementările actuale fără a fi afectați de incertitudini și practici opace.
• Nediscriminarea Pescariilor care Nu Pot Atinge Cota: Este imperativ ca pescarii care nu reușesc să atingă cota din motive independente de ei (de exemplu, sănătate sau inaccesibilitatea anumitor zone din cauza colmatării canalelor) să nu fie sancționați prin neacordarea vizei anuale. Acești pescari trebuie protejați, nu discriminați.
• Facilitarea Obținerii Vizei Anuale: Demersurile pentru obținerea vizei anuale ar trebui să se desfășoare la centrele teritoriale ARBDD, pentru a evita deplasările lungi și costisitoare. În plus, la sediul central al ARBDD, trebuie creat un birou dedicat exclusiv pescuitului, cu program normal de lucru. Situația din 2024, când viza anuală s-a desfășurat într-un hol înghesuit, cu un program scurt și fără posibilitatea de a depune documentația online, trebuie rectificată pentru a asigura un proces civilizat și eficient.

 
Zonă verde și din punct de vedere fiscal

„Facem apel la autoritățile competente, la ARBDD, la asociațiile de pescari și la toți cei interesați să se alăture eforturilor noastre pentru a aduce schimbarea necesară. Refuzul de a implementa digitalizarea și lipsa de transparență în stabilirea cotelor de pescuit pun Delta Dunării în pericol, iar acum este momentul să acționăm pentru protejarea acestei comori naturale și pentru susținerea comunității locale.

Știm și noi, știu și autoritățile că partea de masă tradițională în Delta este o practică curentă care nu se fiscalizează din cauza imposibilității pescarului de a introduce peștele prins de el în activitatea curentă a gospodăriei care oferă mese tradiționale. Credem că este momentul să acceptăm realitatea unei practici curente și să aplicăm soluții care să facă din Delta Dunării o zonă verde și din punct de vedere fiscal”, conchide sursa menționată.

 
 
 
 
Citește și
 ARBDD„Vino și botează-ți sturionul!”, eveniment inedit în inima Rezervației Biosferei Delta Dunării