Casa cu lei, impozantă clădire din zona peninsulară a Constanţei. Cândva, o clădire simbol (galerie foto)

• Casa cu lei, realizată în stilul Neorenaşterii italiene și cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul din Constanţa, Dicran Emirzian pentru familia sa.
• Clădirea de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român, Ion Berindei, între anii 1895 şi 1898.

De multă vreme, impozanta clădire din zona peninsulară a Constanţei, construită în stil eclectic, nu mai este deloc asociată cu proprietarul său, Dicran Emirzian, ci cu cei patru lei masivi din piatră care tronează maiestuos pe capitelurile celor patru coloane ale edificiului, de unde par să contemple trecutul, prezentul şi viitorul. De aici provine şi numele său atât de exotic, încetăţenit în limbajul curent al constănţenilor şi al iubitorilor de case vechi, încărcate de poveşti: Casa cu Lei.
 
Revenind la faimosul Zambaccian, „istoria“ consemnează un fapt special, definitoriu pentru pasiunea faimosului armean privind lucrările de artă. Negustorul Emirzian, plecat departe de Constanţa, preocupat de afacerile sale, a închiriat parterul clădirii magistratului Lazăr Munteanu, preşedinte al Tribunalului Constanţa, rudă a faimoasei familii Kalinderu, care deţinea o frumoasă colecţie de tablouri. În anul 1907, pe când avea 18 ani, Zambaccian povesteşte că a întrezărit prin fereastră fascinanta colecţie de artă şi a cerut permisiunea îngrijitoarei casei să o admire mai de aproape, „prin deschizătura uşii“. Acest moment avea să fie definitoriu pentru pasiunea de mai târziu a marelui colecţionar de artă Krikor Zambaccian.
 
În 1921, în edificiul de pe strada Dianei nr. 1 funcţiona o bancă, pentru ca apoi clădirea să fie sediu pentru mai multe firme, printre care şi o agenţie pentru transporturi. A revenit pentru o scurtă perioadă la utilitatea sa iniţială, monumentala clădire fiind locuită până în 1941 de fiul faimosului proprietar, Bebi Emirzian. Ca şi oamenii, şi casele au destinul lor tumultuos. Despre Casa de lei se credea, la un moment dat, că era folosită ca loc pentru întâlniri adulterine.
 
După schimbarea de regim, clădirea a fost naţionalizată, iar în anul 1953 în imobil îşi desfăşura activitatea serviciul tehnic de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Timpul şi-a pus amprenta asupra edificiului, care a avut nevoie de lucrări de restaurare, ultima având loc acum 40 de ani, în anul 1978, când a fost transformat în hotel şi restaurant de lux, destinat protipendadei. Imobilul a fost revendicat de foştii proprietarii, care mai apoi l-au vândut. Răbdători, cei patru lei, „paznicii“ acestei clădiri, aşteaptă ca edificiul să revină la splendoarea de altădată.
 
Pe Lista Monumentelor Istorice din România, Casa cu Lei are codul de identificare CT-II-m-A-02798. Proprietarii de monumente istorice, amendaţi. Pe listă - Casa cu Lei şi Casa Manicatide  Poliţia de Patrimoniu a amendat, anul trecut, proprietarii de monumente istorice pentru nerespectarea Legii 422/2001. Primele clădiri vizate - Casa cu Lei şi Casa Manicatide. În urma unor controale efectuate la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie 2017, reprezentanţii Poliţiei de Patrimoniu Constanţa au amendat proprietarii monumentelor de arhitectură Casa cu Lei şi Casa Manicatide cu 7.000 de lei, respectiv 6.000 de lei, conform articolului 55, alin. 1, lit. B din Legea 422/2001, pentru nerespectarea obligaţiilor proprietarilor de monumente istorice.
 
Proprietarul de facto al celor două clădiri este Gabriel Comănescu, om de afaceri constănţean care derulează businessuri importante în domeniul extracţiei petrolului şi al gazelor naturale şi acţionarul majoritar al Grup Servicii Petroliere (GSP).



Citește și:

O impozantă clădire din zona peninsulară a Constanţei intră în reabilitare. Vega Turism SA, undă verde de la municipalitate (galerie foto)

#scrieDobrogea Casa cu Lei, despre mărire şi decădere la Constanţa (galerie foto)