Cauți o oază de liniște și relaxare? Cele mai frumoase peşteri ale sihaştrilor din Dobrogea ar putea fi o alegere (galerie foto+video)

• Între Dunăre şi Marea Neagră sunt de vizitat trei peşteri unde au vieţuit propăvăduitori ai creştinătăţii, care au cutreierat lumea pentru a purta cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos.
• Cele trei peşteri sunt: Peştera Sfântului Apostol Andrei, situată în pădurea Migilet din comuna Ion Corvin; Peştera Sfântului Cuvios Gherman - pădurea Canaraua Fetii, Băneasa; Peştera Sfântului Ioan Casian - Târguşor.

Toate trei se află în judeţul Constanţa. 


Despre Peștera Sfântului Andrei


Sub numele de Peștera Sfântului Andrei este cunoscută o mănăstire dobrogeană, situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Este construită în jurul unei peșteri în care tradiția populară susține că a trăit și a creștinat Sfântul Apostol Andrei. Peștera se găsește la mai puțin de 2 kilometri de „Cișmeaua Mihai Eminescu” și la apoximativ 4 kilometri de șoseaua Constanța - Ostrov, fiind clasată ca monument istoric cu codul CT-IV-a-A-20990.


După ce în timpul stăpânirii otomane peștera a fost uitată, prin 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 peșterea să fie resfințită și redată cultului, prin construirea unei turle și a unui zid de protecție. Dar a căzut în uitare până după 1989, când s-au reînceput lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal, care continuă și actualmente.








Despre Peştera Sfântului Cuvios Gherman


Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea a fost un sfânt cuvios din secolul al IV-lea originar din Dobrogea, prieten al Sf. Ioan Casian. Prăznuirea sa se face pe 29 februarie în anii bisecți, iar în ceilalți pe 28 februarie.



S. Gherman s-a născut cândva în a doua jumătate secolului al IV-lea, în jurul anului 368, în Dacia Pontică, fiind rudă și prieten din copilărie al Sfântului Ioan Casian.


Fiind mai vârstnic decât compatriotul său, Cuviosul Gherman a intrat din tinerețe în nevoința călugărească la una din mănăstirile existente în Tomis, Histria, Callatis sau Axiopolis. Întrucât mulți asceți „sciți" se nevoiau în peșteri, cum atestă numeroasele toponime paleocreștine, se crede că și Cuviosul Gherman s-a nevoit la început într-una din aceste peșteri.


După o scurtă nevoință împreună cu prietenul său la una din mănăstirile din Dacia Pontică, Cuviosul Gherman se nevoiește un timp împreună cu Sfântul Ioan Casian la Betleem (380-385), aproape de Peștera Nașterii Domnului. Apoi pleacă împreună cu prietenul său în Egipt și vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe Valea Nilului și pe sfinții călugări anahoreți din Muntele Nitriei și din Sinai. În anul 399, Cuviosul Gherman se stabilește cu Sfântul Ioan Casian la Constantinopol, în preajma Sfântului Ioan Gură de Aur, pe care îl iubeau atât de mult, scrie wikipedia.org.


În anul 404, Sfântul Ioan Gură de Aur fiind exilat și depus din scaun de împăratul Arcadie, Cuviosul Gherman împreună cu Sfântul Ioan Casian se duc la Roma, spre a mijloci în favoarea marelui patriarh și dascăl al lumii creștine, în fața Papei Inocențiu I. De aici nu se știe unde s-a retras la bătrânețe Cuviosul Gherman. El s-a săvârșit fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul Ioan Casian la Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în Dacia Pontică, unde se crede că și-a săvârșit călătoria acestei vieți în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415).
Biserica face pomenirea sa pe 29 februarie.






 

Despre Peştera Sfântului Ioan Casian

Peştera Sfântului Ioan Casian este situată în comuna Târguşor din judeţul Constanţa, pe versantul nordic al Dealului Casian, într-un perete calcaros, deasupra văii Casimcea.


Sfântul Ioan Casian s-a născut în Dobrogea, în aşezarea romană Vicus Cassiani (astăzi, satul Casian), pe la anul 360. Provenind dintr-o familie bogată, a primit de tânăr o educaţie aleasă. Însufleţit de o arzătoare sete de desăvârşire duhovnicească, Ioan Casian se călugăreşte într-una dintre mănăstirile din Dobrogea împreună cu Gherman, prietenul său de oaste.
De aici, cei doi au mers într-o mânăstire lângă Betleem, iar după anul 385 au vizitat Egiptul de două ori, rămânând câte şapte ani de fiecare dată.


Mai târziu, Cuviosul Ioan Casian a fost hirotonit diacon la Constantinopol de către Sfântul Ioan Gură de Aur, al cărui ucenic a fost. În anul 405, cei doi prieteni ajung la Roma, unde Gherman trece la Domnul. După moartea acestuia, Sfântul Ioan Cassian a plecat la Marsilia, unde a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, închinată Sfântului Victor (mucenic marsilian din secolul III) şi una de maici, întemeiată, probabil, pentru sora sa. Sfântul Ioan a trecut la viaţa veşnică în anul 435.


În anul 2003, pe 28 februarie, prin binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe Dealul Casienilor a fost reactivată vechea vatră monahală a Sfântului Ioan Casian, scrie doxologia.ro.






Citește și:

Astăzi prăznuim doi sfinți dobrogeni. Cine sunt şi unde este mănăstirea şi peştera care le poartă numele (galerie foto)

Arhiepiscopia Tomisului Doi sfinți dobrogeni. Hramul mănăstirii „Sf. Ioan Casian”

Creştinismul în Dobrogea antică Tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea I - Sfântul Andrei şi legendele (galerie foto)

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Apostol Andrei De ce fetele îşi pun sub pernă busuioc, iar oamenii ung fântânile, ferestrele şi uşile cu usturoi

Sursa video: Youtube/ Stanila Ionica, Arhiepiscopia Tomisului, Nelstill