Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Controverse privind monumentul de la Adamclisi Tropaeum Traiani şi secretele sale
Controverse privind monumentul de la Adamclisi: Tropaeum Traiani şi secretele sale
12 Sep, 2012 02:44
ZIUA de Constanta
20674
Marime text
20674
Marime text
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Aeleden 25 Oct, 2018 07:30 Bineînţeles că nu este o construcţie romană. Se poate demonstra acest lucru dacă cineva va reface planul construcţiei, deoarece s-ar putea evidenţia cu ce etalon a fost proiectat. Dacă e vorba despre cotul piramidal de 0,63566 m, atunci acest monument este făcut de geto-daci, întrucât doar ei au folosit ca etalon pentru lungime cotul piramidal al constructorilor de piramide de pe întreg pământul. Romanii aveau ca etalon un cot decalibrat de 0,4436 m (în raport cu cotul piramidelor). Chiar diametrul său de 29,56 m (aproximat de „arheologi” la 30 m) arată o asemănare dimensională cu Sanctuarul Mare Rotund de la Sarmisegetuza, care era tot circular şi avea acelaşi diametru. Raza lor este de 14,78 m, ceea ce reprezintă o zecime din înălţimea Marii Piramide din Egipt. Chiar şi podul de peste Dunăre atribuit de către unii romanilor avea lăţimea tot de 14,78 m, aceasta fiind o măsură specifică geto-dacilor. Şi în cazul acestui pod o refacere cât mai exactă a planului său de măsuri ar clarifica problema apartenenţei, deoarece tot ce au construit dacii în baza cotului piramidal trebuie să aibă măsuri care „rezonează” cu acesta.
- Pintilie Stefan-Cristian 07 Dec, 2015 19:15 ADAMCLISI - MONUMENT FUNERAR APARŢINÂND PERIOADEI LA TENE, SECOLELE IV-III î.e.n. La vremea lor, numeroşi istorici români şi străini au contestat ipoteza potrivit căreia monumentul de la Adamclisi ar fi fost roman. O lespede găsită printre componentele ruinelor monumentului original reprezintă unica "dovadă" adusă de istoricii care susţin originea romană a monumentului. Însă această lespede confirmă renumele de herba parietaria (iarba zidurilor), poreclă dată de Constantin cel Mare lui Traian, pentru obiceiul acestuia de a-şi scrie numele şi funcţiile pe zidurile diferitelor construcţii la ridicarea cărora nu şi-a adus aportul. Traian a preluat un monument deja existent şi l-a adus ofrandă lui Marte, în numele învingătorului de pe câmpul de luptă, transformându-l într-un monument triumfalist. Adevărata menire a monumentului a fost cea de mausoleu, de mijlocitor şi călăuză a sufletelor luptătorilor geţi căzuţi în luptă (dar nu cu romanii) spre nemurire. Însă-şi structura monumentului este funerară, în nucleul original existând două încăperi suprapuse şi o cameră mortuară amplasată sub baza nucleului monumentului. Această structură este similară cu un alt monument funerar ridicat în secolul IV î.e.n. - Mausoleul de la Halicarnas. Ornamentica frizelor, a metopelor, dar şi a unora dintre coloane este bazată pe simbolismul regenerării. Tauri, alternând cu rozete - simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, însoţesc sufletele defuncţilor în lumea cealaltă, prin reprezentări specifice civilizaţiilor etrusce, tracice şi geto-dacice pentru secolele V-III î.e.n. Marea Zeiţă poartă cununi din spice de grâu şi coarde de viţă de vie, care se ramifică într-o expresie vegetală a nemuririi. Misterul regenerării vegetaţiei încântă privirile cu reprezentarea Plantei Vieţii, care se revarsă din "Vasul Plin" şi, împresurând monumentul, difuzează, prin glasul capetelor de lupi, energia regeneratoare şi fertilizantă. Iar simbolul oului, înlănţuit de-a lungul frizelor, este adăugat la simbolurile şi emblemele reînoirii naturii şi vegetaţiei, sugerând o renaştere repetată după modelul cosmogonic. Toate aceste exemple susţin semnificaţia funerară a monumentului de la Adamclisi, confirmând destinaţia iniţială - cea de mausoleu - şi perioada în care acesta a fost ridicat ca monument funerar dedicat lui Apollo departe-săgetătorul - epoca fierului La
_thumb2.jpg)
