#DobrogeaAcademică Dezbatere pe marginea unei cărţi care zdruncină conștiințele - „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”

La începutul acestei săptămâni, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, din cadrul Academiei Române, a organizat o interesantă dezbatere pe marginea volumului „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, autor Bogdan Bucur. Apărut anul trecut la Editura RAO, volumul beneficiază de un Cuvânt-înainte semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
 
„Am trudit la redactarea şi perfecţionarea acestei lucrări timp de 10 ani (...), din dorinţa ca România postdecembristă, care este patria mea, să încerce să nu mai repete erorile înaintaşilor. Știu că acest lucru nu se întâmplă. Dar această iluzie, de care sunt conştient, m-a determinat să perseverez. De altfel, nu doar în ţara noastră, ci pretutindeni, aproape nimeni nu învaţă din greşelile celorlalţi. (...) Totuşi, consider că sacrificiul românilor care şi-au pierdut viaţa pentru integritatea teritoriului naţional (în cele două războaie mondiale) sau pentru libertate politică şi revenirea la democraţie (în decembrie 1989) trebuie respectat şi omagiat, în primul rând, prin buna guvernare, lucru de care n-am avut parte, din nefericire, aproape niciodată în istorie”, mărturiseşte autorul.
Și pentru că titlul volumului sună provocator, vă oferim un fragment din Consideraţiile introductive.
„Incompetenţa administrativă a României de a-şi guverna bine provinciile şi teritoriile a fost, în perioada interbelică, o realitate obiectivă, care nu putea să nu stânjenească, mai cu seamă că ne aflam la numai câţiva ani de la Marea Unire, pentru realizarea căreia se făcuseră atâtea sacrificii de sânge, inclusiv de către voluntarii ardeleni şi bucovineni care luptaseră în
cadrul Armatei Regale Române în timpul Primului Război Mondial.
 
Tocmai de aceea, Paul H. Stahl împărtăşeşte gândurile critice ale părintelui său, care se simţea obligat să avertizeze, în perioada interbelică, asupra faptului că demersul său de cercetare ştiinţifică nu trebuie să supere prea
tare «sufletele gingaşe ale celor cărora li se pare crimă de lèse-maiestatenaţională orişice arătare pe faţă a adevărului care supără şi doare» (Stahl, 2002, 16). Printre cele mai frecvente reproşuri, adresate statului român, se
numărau însuşirea de foloase necuvenite de către funcţionarii publici, nesfârşitele abuzuri săvârşite în exerciţiul autorităţii, precum şi schimbarea permanentă a convingerilor politice, în funcţie de partidul care forma Guvernul de la Bucureşti (a se vedea capitolul Manifestările politice).
 
Printre punctele slabe ale României Mari se numărau, potrivit lui Anton Golopenţia (2001, 92), dependenţa completă a cabinetelor de voinţa regală arbitrară, nemulţumirea justificată a minorităţilor naţionale, dezinteresul
oamenilor politici pentru condiţiile de viaţă ale muncitorimii şi ţărănimii române, participarea redusă la viaţa publică, lipsa autonomiei locale, centralismul excesiv, numirile pe criterii politice în administraţia comunală, scoaterea în afara legii a sindicatelor şi interzicerea de facto a dreptului la grevă 16. Mai cu seamă reprimarea violentă a mişcărilor sindicale şi a altor
asociaţii profesionale independente, care încercau să lupte, pe tărâm social, pentru drepturile legitime ale salariaţilor, a avut drept consecinţă – alături de evidenţierea slăbiciunilor teribile ale statului (incompetent în a

soluţiona prin negociere paşnică asemenea evenimente) – radicalizarea politică şi infiltrarea cu elemente comuniste sau legionare”.
 
Bogdan Bucur este lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. Este licenţiat în Ştiinţe politice (SNSPA) şi Drept (Universitatea din Bucureşti). A absolvit programul masteral de Istoria ideilor şi mentalităţilor (Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti) şi este doctor în Sociologie (Universitatea din Bucureşti) cu teza Manifestările politico-administrative în cercetările monografice ale Şcolii Sociologice de la Bucureşti.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
 
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citeşte şi:
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române Ecouri la o expoziţie-document despre istoria presei româneşti (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Eveniment-dezbatere ocazionat de problemele cu care se confruntă cercetarea şi inovarea din România