Drepturile tale Ce poți dona fără să mergi la notar?
Drepturile tale: Ce poți dona fără să mergi la notar?
16 Feb, 2025 10:32
ZIUA de Constanta
523
Marime text



Din punct de vedere al caracterelor juridice, donația este:
- contract cu titlu gratuit – fiind o liberalitate, donația este făcută cu intenția de a gratifica;
- contract unilateral – din perspectiva voințelor exprimate, donația este un contract, însă este un contract unilateral, deoarece dă naștere la obligații în sarcina unei singure părți, respectiv în sarcina donatorului, cu excepția donației cu sarcină, unde și donatarului îi incumbă anumite obligații;
- contract translativ – prin donație, donatarul dobândește dreptul de proprietate asupra bunului donat sau devine titularul unui alt drept patrimonial
- de regulă, contract solemn
- Darurile manuale
- Donațiile indirecte
- Donațiile deghizate
În ceea ce privește donațiile indirecte, și acestea sunt acte juridice întemeiate pe intenția de a gratifica, dar sunt întocmite sub forma unor acte juridice de altă natură, care produc însă efectele unei donații. Pentru încheierea lor valabilă nu este necesară forma actului autentic, însă sunt supuse regulilor de fond și de formă pentru actul încheiat. Spre exemplu, remiterea de datorie poate constitui un act juridic susceptibil de a realiza donații indirecte, deoarece prin remiterea de datorie creditorul îl liberează pe debitor de obligaţia sa. Cu toate acestea, pentru ca remiterea de datorie să fie calificată drept donație indirectă, este necesar ca debitorul să accepte această remitere.
Donațiile deghizate, sunt donații mascate printr-un act juridic cu titlu oneros. În acest caz, simulația constă în faptul că, deși actul este încheiat sub forma unui contract cu titlu oneros, intenția reală a părților a fost de a încheia un contract cu titlu gratuit, respectiv o donație. În ceea ce privește forma, și donațiile deghizate sunt exceptate de la cerința de a fi încheiate sub formă autentică. Totuși, pentru ca actul să fie valabil, trebuie respectată forma impusă de lege pentru tipul de act juridic sub care donația este ascunsă. Astfel, deși părțile intenționează să încheie o donație, ele trebuie să urmeze cerințele legale aplicabile actului public. În temeiul simulației, între părți va produce efecte actul secret, adică donația.
În cazul donației deghizate, proba simulației poate fi făcută prin orice mijloc de probă, fie de către terți, fie de către creditorii uneia dintre părțile contractante. De asemenea, simulația poate fi dovedită și de către una dintre părți, mai ales atunci când simulația are un caracter ilicit. Pe cale de consecință, pentru a demonstra existența unei donații deghizate, nu există nicio restricție în privința modului în care se poate face proba acesteia.
Citește și
Drepturile tale Ce este înșelăciunea spoofing?
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii