Drepturile tale Cum contești o executare silită?

Executarea silită constituie procedura prin intermediul căreia creditorul urmărește realizarea drepturilor sale patrimoniale, prin exercitarea forței coercitive a statului asupra patrimoniului debitorului său, în cazul în care acesta nu își execută de bunăvoie obligațiile stabilite printr-un titlu executoriu.

Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.
 

De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii, respectiv atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
 

Totodată, prin intermediul contestației la executare, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silită, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
 

Contestația la executare poate avea ca obiect orice neregularitate procedurală săvârşită în cursul executării silite. Astfel, cu titlu de exemplu, pe calea contestației la executare se pot invoca aspecte precum: nulitatea actelor de executare; nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştinţarea debitorului despre declanşarea executării silite; intervenirea prescripției dreptului de a solicita executarea silită; perimarea executării silite; inexistența sau caracterul nevalabil al titlului executoriu; lipsa calității de creditor a persoanei care a solicitat executarea silită; lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței executate silit ori stingerea obligației prin plată, scrie Legal Badger.
 

Potrivit art. 712 C.proc.civ, contestația la executare se depune la judecătoria competentă teritorial, respectiv instanța de executare, în termen de 15 zile care se calculează diferit în fucție de anumite momente. Astfel, termenul de 15 zile poate să curgă:

• de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă;
• din momentul în carecel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi;
• de la data la care debitorul contestator al executării însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.

Referitor la contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care nu sunt definitive, contestația se poate face în termen de 15 zile de la comunicarea acestora.
 

Contestația la executare trebuie să conțină elemente precum: datele de identificare ale contestatorului, menționarea actului/actelor contestate, indicarea motivelor de nelegalitate, precum și, dacă este cazul, solicitarea suspendării executării, respectiv a întoarcerii executării silite.
 

Instanța de judecată va proceda la verificarea conformității actelor de executare silită cu normele legale incidente și poate dispune admiterea contestației, cu consecința anulării actelor de executare/a întregii executări silite sau, după caz, respingerea contestației la executare.
 

În situația în care contestația este admisă și se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, contestatorul are dreptul la întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare acesteia, conform art. 723 și următoarele C.proc.civ. Totodată, în situația admiterii contestației la executare contestatorul are dreptul la recuperarea cheltuielilor de judecată, potrivit prevederilor art. 453 C. proc.civ.
 

Așadar, contestația la executare constituie un instrument juridic destinat garantării drepturilor debitorului și ale terților afectați de declanșarea sau desfășurarea unei executări silite nelegale împotriva acestora. Prin intermediul acesteia debitorul sau terții vătămați pot solicita instanței anularea sau modificarea măsurilor de executare silită care au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor legale, asigurând astfel protecția drepturilor acestora împotriva unor eventuale abuzuri sau erori procedurale.

Citește și 
Certificatul prenupțial. Pașii pentru un „DA” sănătos