Institutul „Elie Wiesel“ reacționează în urma canonizării preoților Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu
Institutul „Elie Wiesel“ reacționează în urma canonizării preoților Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea
17 Jul, 2024 10:35
ZIUA de Constanta
680
Marime text
- La scurt timp, Alexandru Florea, directorul Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, a declarat pentru ZIUA de Constanța, în contextul canonizării preotului Ilie Lăcătușu, că acesta din urmă „a slujit, cel puțin, cu indiferență față de cei din apropierea lui, mai exact zecile de mii de evrei români și ucraineni pentru care Transnistria a fost locul execuției”.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, pe 11-12 iulie 2024, canonizarea pentru 16 sfinţi români, printre care și canonizarea preoților Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu.
La scurt timp, Alexandru Florian, directorul Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, a declarat pentru ZIUA de Constanța, în contextul canonizării preotului Ilie Lăcătușu, că acesta din urmă „a slujit, cel puțin, cu indiferență față de cei din apropierea lui, mai exact zecile de mii de evrei români și ucraineni pentru care Transnistria a fost locul execuției”.
În acest context, „Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a transmis un comunicat în care se arată, în opinia acestora, că trei dintre cei canonizați „au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii 30 şi 40“. Redăm întregul comunicat:
„Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ (INSHR EW) ia act cu mâhnire de decizia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării, act premergator proclamării acestora prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii 30 şi 40.
În aceste condiții, Institutul „Elie Wiesel“ îşi face datoria să aducă la cunoştinta publicului din România câteva aspecte din trei biografii ale clericilor aprobati pentru canonizare.
Ilarion Felea (1903-1961) a desfăşurat activităti politice militante în timpul Statului National Legionar ca membru al Mişcării Legionare şi şef al cuibului legionar ,Sf. loan" din cadrul Academiei Teologice Ortodoxe din Arad. Intre 1944 şi 1945 a fost internat în Lagărul de la Caracal prevăzut pentru foştii legionari. În plan publicistic, prin contribuțiile la revista eparhială Biserica și școala, Felea a facut apologia Mişcării legionare şi a programului statului etnocratic a lui Nichifor Crainic pe care îl caracteriza drept .cea mai preţioasă contribuție ce a dat-o spiritul românesc la opera de renaştere a statului român" întrucât viza şi distrugerea parazitismului iudaic" (Biserica și școala, nr. 7, 1940).
Ilie Lăcătuşu (1909-1983) a desfăşurat activitate legionară în calitate de şef de cuib şi ulterior de sector legionar. A luat parte la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 în calitate de lider al unui grup insurectional. Tot el a aleătuit liste cu adversari ai Mişcării Legionari ce urmau să fie împuşcați după ce această grupare fascistă ar fi preluat in totalitate puterea. Între 1942 si 1943 a fost misionar al Bisericii Ortodoxe Române in Transnistria, o regiune aflată sub controlul statului român unde au fost exterminati zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului.
Dumitru Stăniloae (1903-1993) a scris in publicațiile de extremă dreaptă Calendarul si Porunca vremit articole unde a facut apologia Germaniei naziste și a legaturii dintre ortodoxie şi einocratie. De asemenea, a avut contributii importante în paginile revistei Gandirea unde s-a implicat in dezbaterile extremei drepte sustinánd legatura dintre ortodoxie şi nationalism. Pe lângă acestea, a facut apologia legionarismului inclusiv în paginile Telegrafului román, revista oficială a Arhiepiscopiei Sibiului.
Odată cu venirea legionarilor la putere, Stăniloae sustine că Azi (22 septembrie 1940 n.n.) neamul nostru prinde din nou în mână sabia Arhanghelului păzitor al creștinătăţii pe care i-o întinde Dumnezeu. Azi ne constituim în stat străbătut de credinta in Dumnezeu, în cetătuie avansată ce stă dârză şi inexpugnabilă in fata haosului păgân. Acesta credem ca e sensul revoluțici de azi în viaţa statului nostru, sensul transformării în stat național-legionar, sub patronajul Arhanghelului Mihail, războinicul lui Dumnezeu impotriva puterilor agresive ale răului. Îl revendică şi alte neamuri pe Arhanghelul Mihail ca patron [...] Dar niciun neam n-a împlinit şi nu implineşte atât de desăvârşit lucrarea Arhanghelului Mihail pe planul våzut al istoriei, ca neamul nostru." (Telegraful román, nr. 39, 1940). Tot pentru Stäniloae, instalarea Statului National Legionar marchează înlāturarca acelor ministricare nu puteau vorbi decât citind din doctrina antireligioasă a evreului Durkheim".
În 11 iulie 2024, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma la şedinta Stäntului Sinod al BOR: Canonizarea (...) inseamnă cá persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Aşadar, sfintii canonizati sunt dati ca dreptar, māsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvantul dreptei credinte. prin vietuire sau faptá si prin modul lor de a fi. (...)". (www.ziarullumina.ro. 11 iulie 2024).
Aşa cum foarte bine a mentionat Patriarhul Daniel, sfinții canonizați sunt dreptar, ne intrebam, deci, dacà ridicarea între slinti a unor persoane care, pe pareursul vietii. au impartasit prin vorbå sau faptā, valorile fascismului este consonantă cu etica crestina?“, se arată în comunicatul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ .
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii