MAI Sistemul de monitorizare electronică, extins la nivel național din 1 octombrie pentru combaterea violenței domestice

 

• Sistemul informatic de monitorizare electronică va fi extins la nivel naţional de la 1 octombrie, a anunţat secretarul de stat Bogdan Despescu, în cadrul unei dezbateri pe tema violenţei domestice.
   

Sistemul informatic de monitorizare electronică va fi extins la nivel naţional de la 1 octombrie, a anunţat secretarul de stat Bogdan Despescu, în cadrul unei dezbateri pe tema violenţei domestice, conform unui comunicat din partea MAI.
 

La data de 27 septembrie 2024, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o dezbatere pe tema violenţei domestice. Redăm în continuare principalele aspecte discutate în cadrul dezbaterii la care au participat reprezentanţi ai structurilor Ministerul Afacerilor Interne cu atribuţii în domeniu, ai ONG-urilor specializate pe această problematică şi oficiali ai altor instituţii cu care MAI colaborează pentru combaterea şi prevenirea acestui tip de infracţionalitate:

Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI:

„Ne revedem în acest format, în acest cadru, cu o altă temă importantă pentru societatea românească, respectiv violenţa domestică. Mă bucur să văd că la această masă rotundă avem reprezentanţi atât din partea instituţiilor, cu atribuţii în domeniu, dar mai ales reprezentanţi ai ONG-urilor, fundaţii - societatea civilă de care avem nevoie în fiecare moment şi pentru fiecare caz pe care îl gestionăm.

(...) Este o zonă a criminalităţii care a pătruns în tot ce înseamnă familie. Afectează cupluri, afectează copiii şi, bineînţeles, afectează comunităţi. Acţiunile noastre din ultima perioadă s-au direcţionat, împreună cu dumneavoastră, pentru a încuraja sesizarea acestor fapte, acestor abuzuri. Vrem ca acest semnal să fie auzit de cei care au nevoie să audă acest semnal şi să audă persoanele în cauză, că nu acceptăm în niciun fel violenţa domestică şi această zonă de criminalitate nu are nicio scuză.

Din perspectiva structurilor Ministerului Afacerilor Interne, am discutat foarte mult pe zona de a identifica mai mult decât se prevede în statistică, pentru că în statistică sunt faptele care sunt reclamate, sunt acele infracţiuni de care luăm la cunoştinţă.

Am insistat şi insistăm la tot ce înseamnă prezenţă poliţienească şi se vede în ultima perioadă o altă abordare din punct de vedere al sesizărilor. Structurile MAI au acţionat şi vor acţiona pentru o reacţie rapidă şi din această perspectivă s-a investit foarte mult în elemente de dotare, în mobilitate, în sisteme de comunicaţii şi suntem într-un parteneriat cu toţi actorii sociali.

Din punct de vedere al intervenţiei, o noutate a fost implementarea sistemului informatic de monitorizare electronică şi mă bucur să vă informez că la 1 octombrie, mai precis în ziua de marţi, vom extinde acest mecanism la nivel naţional. Am devansat termenul, ne bucurăm să putem anunţa acest lucru, a fost o informare după modificare legislativă, acum am operaţionalizat aceste sisteme, aceste mecanisme de lucru şi putem spune că odată cu 1 octombrie vom avea un mecanism la nivel naţional de folosire a brăţărilor electronice. Cred că este un pas important, cu siguranţă vor fi probleme, pentru că ne-am confruntat cu aceste probleme din punct de vedere al semnalului telefonic, din punct de vedere al modului de reacţie a persoanelor ş.a.m.d., dar luând în calcul fiecare incident, fiecare problemă putem să o corectăm, putem să o îmbunătăţim ca şi reacţie, putem să avem o altă abordare de la un caz la altul, astfel încât să fim mai buni, să fim mai aproape de cei care au nevoie de noi”.

Marius Mihai, Direcţia de Ordine Publică:

„(...) Eu pot să vă spun că pentru victimele violenţei domestice, care au acceptat monitorizarea electronică, nu a existat nicio speţă în care să fi fost ucisă, rănită grav sau să i se pună viaţa sau sănătatea în pericol”.

Luminiţa Popescu, secretar de stat - ANES:

„(...) Cred că ştiţi cu toţii că gestionăm linia telefonică naţională 0 800 500 333. Apropo de încrederea crescută a victimelor în autorităţi, vreau doar să vă dau, să fac o analiză comparativă între numărul de apeluri din perioada 2018-2019, când erau până în 2.000/an şi anul trecut 2023, când la call-center s-au efectuat aproape 10.000 de apeluri. Numărul de apelante a crescut de cinci ori.

Eu cred că noi cu toţii ne-am făcut treaba şi trebuie să intensificăm eforturile în acest sens. Ce s-a întâmplat între timp, din 2018 încoace? Avem ordin de protecţie provizoriu, ulterior, sistem de monitorizare electronică a agresorilor, care, aşa cum spuneau antevorbitorii mei, nu este solicitat de toate victimele care solicită ordin de protecţie provizoriu şi aici cred că trebuie să intensificăm eforturile şi dumneavoastră, şi noi şi să ne sprijinim reciproc, pentru că o victimă a violenţei domestice, ştie în ce fel poate primi sprijin de la autorităţile statului, în măsura în care informaţia ajunge la ea, şi aici mă refer la mediul rural, că în urban, urbanul mic, informaţia circulă mai rapid, însă, din păcate, în zonele rurale şi personalul dumneavoastră şi profesioniştii sunt mai puţini şi, implicit, informaţia ajunge mai greu. De asemenea, în afară de modul în care legislaţia le protejează efectiv viaţa, victimele trebuie să ştie că există servicii la nivel naţional unde ele pot primi cu adevărat sprijin pentru o viaţă în siguranţă.

Noi am creat în România, în toate judeţele, o reţea inovativă de locuinţe protejate, în care victimele violenţei domestice şi ale violenţei de gen pot beneficia de terapie, prin grupuri de suport şi consiliere vocaţională, pentru o perioadă de cel puţin un an de zile, cu posibilitatea de prelungire, bineînţeles, alături de copiii lor, pentru că de fiecare dată, în cele mai multe cazuri, victimele violenţei domestice sunt însoţite de copii şi ar trebui să ne gândim permanent la acest aspect”.

Florica Prica, psihoterapeut, Asociaţia Touched:

„(...) Interacţionez efectiv cu aceste victime, în mod deosebit cu femeile agresate şi cu copiii acestora. Ele, victimele, pentru că foarte rar în cabinet vine şi partenerul agresor, se confruntă cu sentimente puternice, sunt sentimente de vinovăţie, se simt vinovate că au ajuns în această situaţie, pentru că ceea ce li se repetă de către agresor, ajung să şi creadă despre sine: că ele sunt vinovate. Chiar dacă au fost agresate, ele mai întâi se simt vinovate că au declanşat acea acţiune a lui.

Încearcă să facă lucrurile din în ce mai bine şi evident că agresorul găseşte în mod continuu motive de a declanşa acest sentiment de vinovăţie, Nu eşti bună de nimic, nu eşti în stare. De cele mai multe ori reuşeşte să îi anuleze valorile, în sensul că ea se simte fără valoare, indiferent care ar fi pregătirea ei profesională, statutul ei social, poziţia ei în societate sau resursele financiare, ajunge să creadă ceea ce repetă el: este vinovată. Vinovăţia este un sentiment foarte puternic.

Se confruntă apoi cu ruşine, această victimă. Îi este ruşine că nu poate să fie mai bună, nu poate să facă pe placul persoanei iubite”.

Mădălina Georgiana Banu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială Bucureşti:

„(...) Mă bucur să pot spune că am reuşit să înfiinţăm o paletă completă de servicii destinate victimelor, întocmai cum sunt ele prevăzute în legislaţie. O să încep prin a spune despre un număr de telefon scurt, apelabil non-stop, la care poate apela orice persoană care are cunoştinţă despre existenţa vreunei victime ce necesită ajutor sau chiar victima în sine. Ulterior apelului telefonic, colegii mei din cadrul Serviciului Urgenţe Sociale se pot deplasa pe teren să preia victima şi să urmeze traseul dorit de aceasta. Avem două centre de primire în regim de urgenţă, cu o capacitate totală de 70 de locuri. Avem un centru pentru agresori, avem un centru de informare şi sprijin pentru femei”.

Ionuţ Eduard Staicu, Centrul Operaţional al IGPR:

„(...) De la 1 octombrie 2022, până ieri inclusiv, absolut toate măsurile în care s-a dispus monitorizare electronică a persoanei, în absolut toate măsurile, nu a existat o recidivă. Au existat mai multe tentative ale persoanelor supravegheate de a demonta brăţara, însă, de fiecare dată reacţia structurilor noastre a fost una rapidă. S-a concentrat pe două paliere, în primul rând pe protejarea victimei şi după aceea, pentru depistarea persoanei care a intervenit asupra brăţărilor”.

Dan Radu, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii:

„(...) Într-adevăr, există un procent destul de însemnat de persoane care refuză instituirea acestor măsuri de monitorizare electronică şi atunci ne-am pus problema De ce? Şi, ca urmare a intervievărilor şi a activităţii de cercetare pe care colegii mei au efectuat-o, a rezultat în principal faptul că persoanele respective nu consideră de o gravitate atât de mare fapta comisă de autor, încât să fie luată o astfel de măsură, lucru pe care ar trebui cu toţii, aici de faţă, să îl îmbunătăţim prin a informa, a educa, dacă vreţi, publicul cu privire la beneficiile acestui instrument, cu privire la consecinţele neaccesării, pe de altă parte, a acestui instrument”.

Angela Chirvăsuţă, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii despre aplicaţia Bright Sky RO

„În momentul de faţă, sunt 11.000 de utilizatori activi ai acestei aplicaţii. Ea nu oferă numai informaţii, ci şi o sumă de locaţii în care ele pot cere ajutor. Există o hartă de servicii atât a secţiilor de Poliţie, cât şi a serviciilor care oferă consiliere şi, prin această aplicaţie, îşi pot salva şi probe, pentru că, în momentul în care vrei să faci cunoscută o faptă, trebuie s-o şi dovedeşti. Nu este de ajuns să spui că ai păţit ceva. În momentul în care vrei să reclami, îţi ceri drepturile, trebuie să faci şi dovada acestor fapte. Şi, prin această aplicaţie, care este legată, - victimele sunt învăţate că este legată la o adresă de mail personală, probele sunt salvate automat, deci nu se salvează în telefon, ci pot fi accesate uşor în momentul în care victima va hotărî să facă ceva împotriva agresorului.

Spuneam că această aplicaţie nu se adresează doar victimelor, se adresează totodată şi persoanelor din familie, cunoscuţilor, care vor să ajute o astfel de victimă. De multe ori, auzim în jurul nostru zgomote, scandaluri în familie şi nu ştim ce să facem, cum să abordăm victima, să nu-i facem rău, să nu-i facem mai multe probleme în cuplu sau în concubinajul în care trăieşte, pentru că legislaţia noastră apără şi femeia căsătorită, şi pe cea care trăieşte într-o relaţie, dar nu este instituţionalizată.

(...) Le-am arătat femeilor că nu este corect ca acest decalaj de putere să fie acceptat şi, în acelaşi timp, că nu pot ieşi singure dintr-o astfel de situaţie, chiar dacă ele îşi doresc acest lucru şi se tem să fie judecate de cei din jur, nu vor avea capacitatea să iasă din această situaţie dacă nu ne vor cere nouă ajutorul sau nu vor cere structurilor de asistenţă socială sprijinul, să fie consiliate ce să facă şi cum să facă”.

Anca Nistor, Asociaţia Touched:

„(...) Am observat din poveştile victimelor violenţei domestice că agresorii fie şi-au schimbat o parte din tactică, fie şi-au dat seama că, dacă recurg la abuzul fizic, se vede, şi abordează tot mai mult din perspectiva emoţională, şi psihică, şi financiară. O parte din agresori recurg la metode poate mai fine în violenţa domestică şi am constatat cu tristeţe că sunt vecini, colege, rude, prietene care, dincolo de uşa apartamentelor, trăiesc astfel de presiuni”.

Simona Voicescu, Asociaţia Necuvinte:

„(...) În momentul de faţă, vorbim despre un sistem naţional de monitorizare, în care avem dezbateri în sediul Ministerului de Interne, despre violenţa în familie, în care Poliţia Română şi Ministerul de Interne colaborează cu societatea civilă şi s-au realizat o multitudine de campanii. Este îmbucurător să vedem aceste progrese, este îmbucurător să vedem că fiecare dintre noi am avut un rol cât de mic, o picătură în aceste schimbări. N-aş vrea să punctez chiar toate proiectele pe care le-am avut cu Poliţia Română. Suntem parteneri de foarte mult timp şi de la campanii naţionale şi locale, proiecte în şcoli şi proiecte destinate refugiaţilor în punctele de frontieră, în parteneriat cu Poliţia de Frontieră, cred că am acoperit cam tot ce puteam să acoperim şi vom continua să colaborăm”.

Cristina Marilena Horia, Fundaţia Sensiblu:

„(...) Am pus accent mult şi pe partea aceasta de formare pentru poliţişti, formare pentru cei care lucrează la intervenţii, intervenţia la firul ierbii şi am avut o surpriză extrem de frumoasă. În anul 2022, am avut un program de formare pentru poliţişti din zona rurală. A fost o surpriză absolut extraordinară să văd nişte oameni atât de implicaţi, oameni tineri, oameni dornici să afle, dornici şi care puneau întrebări autentice”.

Cristina Stepănescu, ANITP:

„(...) Există o relaţie între traficul de persoane şi violenţa domestică. În foarte multe cazuri se ajunge chiar şi la relaţii de căsătorie, deci maritale, între traficant şi victimă şi, din aceste relaţii pot să apară şi copii. Principala metodă de recrutare a victimelor traficului de persoane exploatate sexual sunt femei, iar metoda de recrutare este loverboy. Şi în anul acesta rămâne principala metodă de recrutare, menţinând trend-ul pe care noi l-am semnalat în anii precedenţi”.

Rodica Lungu, Asociaţia Solwodi:

„Cazul la care vreau să mă refer este un caz dureros din nordul ţării, pentru că noi luăm beneficiare din toată ţara şi a fost referit de o vecină a acestei doamne.

Această doamnă, să-i spunem Lenuţa, ca să păstrăm şi confidenţialitatea, la 16 ani a cunoscut un domn cu care a şi rămas, împotriva voinţei familiei. A plecat cu el, au plecat în Italia, a reuşit să treacă graniţa. Acest bărbat a profitat de ea, a reuşit să o convingă să aibă relaţii cu alţi bărbaţi, iar după aceea, ea rămânând însărcinată, s-a întors în ţară. În ţară, pe lângă faptul că trebuia să-l întreţină pe acest bărbat, pentru că el avea jocuri de noroc, avea viaţa lui privată, trebuia să-i plătească şi datoriile, să aibă un serviciu. Şi între timp a mai apărut un copil.

(...) Timpul a trecut, doamna s-a angajat, a avut o viaţă normală, copiii au crescut frumos şi au reuşit într-un final să depăşească această traumă. Bine, cu o colaborare a diferiţilor specialişti, în special Direcţia de Protecţie a Copilului, care ne-a fost alături”.

Cătălina Surcel, Asociaţia Telefonul Copilului:

„(...) Ne bucurăm că în România am putut să facem progrese în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim copiilor, serviciile în principal de consiliere şi, desigur, nu de neglijat, tot mai multe situaţii în care intervenţia Poliţiei a făcut diferenţa chiar între viaţă şi moarte în vieţile copiilor”.

Ministerul Afacerilor Interne acţionează pentru protejarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, apărarea proprietăţii publice şi private, protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, menţinerea ordinii publice, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic la frontierele de stat, gestionarea statutului juridic al străinilor şi îndeplinirea altor atribuţii potrivit legii, a încheiat sursa citată.



Citește și:
Avertizări de vreme rea în România! Autoritățile, în alertă! Mai multe persoane din zone vulnerabile, evacuate