Mamaia în perioada comunistă, detalii inedite de la Arhivele Securității! Filaje și interceptări (FOTO)

 
 

• Detalii și aspecte doar intuite până acum sunt puse în lumină prin proiectul „Sejururile estivale la Constanța și la Mamaia“, implementat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța și Radio România Actualități.
• „Ofițerii din teritoriu au primit informații amănunțite privind obiectivele turistice care trebuiau acoperite informativ, persoanele cărora trebuiau să li se acorde o atenție sporită, metodele de lucru, iar în hotelurile cele mai importante au fost create birouri de supraveghere operativă ce permiteau ascultarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și discuțiilor purtate în camerele de hotel“.
• În plus, „în fiecare hotel a fost organizată câte o rezidență, condusă de cele mai multe ori de un fost ofițer de Securitate cu experiență“.
• „Îți vine să te așezi la margine de drum, să întinzi mîna, să te miluiască străinii cu câte un cent, până îți realizezi suma visată ... Oare nu e o formă de aparthaid? În genere la masă, plajă, lift, am simțit discriminarea pe care nu pot s-o calific decât a valutei....»“, îi relata o turistă unei prietenă, într-o scrisoare interceptată de cenzura comunistă.
• Expoziția „Sejururile estivale la Constanța și Mamaia“ se desfășoară în Piața Ovidiu din Constanța, panourile fiind expuse lângă Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
• Legat de Mamaia în perioada comunistă, panourile cuprind imagini ale raporturilor cadrelor Securității, Planuri de măsuri, radiograme, note informative și alte aspecte mai mult decât relevante pentru realitățile regimului comunist în România.

Detalii inedite despre stațiunea Mamaia, „Perla Litoralului românesc“, în perioada comunistă, intuite de unii și știute cu certitudine de mai puțini, sunt acum puse în lumină de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității! De la interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și discuțiilor purtate în cele mai importante hoteluri din stațiune, trecând prin grupele operative de ofițeri de Securitate create în Mamaia și sudul litoralului, cu specializarea ofițerilor pe anumite profile de contraspionaj și ajungând la recrutarea sutelor de informatori – toate aceste aspecte reunite conturează realitățile comuniste la un nivel din interior.
 
Nu sunt trecute cu vederea nici cutremurătoarele mărturii, interceptate de cenzura comunistă prin verificarea corespondenței, în legătură cu discriminarea pe care o simțeau turiștii români în propria țară, prin prisma interzicerii deținerii de valută: „Îți vine să te așezi la margine de drum, să întânzi mâna, să te miluiască străinii cu câte un cent (...)“.
 
Proiectul „Sejururile estivale la Constanța și Mamaia“
 
Aceste detalii și aspecte doar intuite până acum sunt puse în lumină prin proiectul „Sejururile estivale la Constanța și la Mamaia“, implementat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța și Radio România Actualități.
 
Proiectul se concretizează într-o expoziție compusă din zece panouri cu informații și imagini din Constanța și Mamaia, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, trecând prin interbelicul regilor și ajungând la Mamaia în perioada comunistă.
 
Potrivit organizatorilor, materialul foto a fost preluat din Arhiva MINAC, Arhiva Muzeului Național de Istorie, dar și din colecția personală aparținând lui Gheorghe Stănescu.
 

Din echipa de proiect au făcut parte muzeograf dr. Delia Roxana Cornea – MINAC (concept, documentare și coordonare), iar de partea de documentare s-au ocupat muzeograf dr. Olivia Rotaru – MINAC, dr. Gina Gheață ( șef Serviciu Arhivele Constanța), dr. Laura Daniela Cornea (director CNSAS), Silviu Moldovan (director CNSAS), în timp ce de concept grafică și machetare s-a ocupat Ada Adina Marcu, din cadrul MINAC.
 
Ascultarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și discuțiilor din camere
 
Din panourile dedicate stațiunii Mamaia în perioada comunistă aflăm detalii inedite despre activitatea cadrelor Securității în stațiune.
 
„Pentru supravegherea turiștilor străini la nivel național, Serviciul VII din cadrul Direcției a III-a de Contraspionaj a convocat de mai multe ori conducerile inspectoratelor județene, cu precădere cele cu aflux mare de turiști: Constanța, Brașov, Sibiu“, potrivit informațiilor puse la dispoziție de CNSAS în cadrul proiectului.
 
„Ofițerii din teritoriu au primit informații amănunțite privind obiectivele turistice care trebuiau acoperite informativ, persoanele cărora trebuiau să li se acorde o atenție sporită, metodele de lucru, iar în hotelurile cele mai importante au fost create birouri de supraveghere operativă ce permiteau ascultarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și discuțiilor purtate în camerele de hotel“.

 
Ofițerii operativi erau prezenți în Mamaia și în stațiunile din sudul litoralului.
 
„Tot în acest scop, conducerea I.S.J. Constanța (nr., Inspectoratul de Securitate Județean Constanța) a creat două grupe operative, una în stațiunea Mamaia, cu opt ofițeri, și alta în Eforie Nord, cu șapte ofițeri, ultima deservind informativ sudul litoralului“, se arată în datele puse la dispoziție de CNSAS.
 
O a treia grupă operativă a fost ulterior creată în Mangalia, în 1969.
 
Rezidență în hotel condusă de un fost ofițer de Securitate
 
Astfel, în cadrul fiecărei grupe, ofițerilor li s-au repartizat câte șapte-opt complexuri hoteliere, avându-se în vedere naționalitatea turiștilor care urmau să fie cazați acolo.
 
„Acest tip de organizare asigura astfel urmărirea turiștilor străini pe linii de muncă, având și avantajul specializării ofițerilor pe anumite profile de contraspionaj“.
 
În plus, „în fiecare hotel a fost organizată câte o rezidență, condusă de cele mai multe ori de un fost ofițer de Securitate cu experiență“.
 
Sugestiv în acest sens este faptul că, potrivit CNSAS, în 1969, Inspectoratul de Securitate Județean Constanța avea 155 de ofițeri de Securitate în rezervă, dintre care erau folosiți ca rezidenți pentru supravegherea turiștilor 123.
 
În continuare, „nu au scăpat atenției nici gazdele particulare acreditate la O.N.T. (nr., Oficiul Național de Turism), care cazau turiști, acestea fiind repartizate, câte 15-20, altor ofițeri de Securitate din inspectorat“.
 
Ulterior, au fost recrutați noi informatori, în număr mare.
 
„S-a trecut apoi la recrutarea unui număr apreciabil de informatori (doar în 1969 fiind creați 270 agenți noi), care au fost amplasați în zonele frecventate de străini, mai ales în unitățile de deservire“.
 
„Te simți un paria felah“
 
Măsurile restrictive ce au fost luate de regimul comunist începând cu anii 1981-1983 s-au resimțit și în Mamaia.
 
Raționalizarea mâncării, raționalizarea curentului electric și celelalte măsuri și-au pus amprenta și asupra „Perlei Litoralului românesc“.
 
Iată ce aspecte au fost scoase la lumină în urma muncii specialiștilor CNSAS: „deși pentru turiștii străini, dintre care preponderența o dețineau germanii din RDG și RFG (nr., Republica Democrată Germană și Republica Federală Germană), precum și cei veniți din țările scandinave, sejurul pe malul românesc al Mării Negre era ieftin, liniștit și ... exotic, turiștii români nu se bucurau de aceleași condiții de petrecere a vacanțelor estivale“.
 
Astfel, pentru că nu exista posibilitatea de a-și exprima direct nemulțumirile, mulți dintre turiști se plângeau rudelor sau prietenilor, iar aceste mărturii nu scăpau ochilor vigilenți ai cenzurii comuniste, prin verificarea corespondenței, după cum rezultă din rapoartele Securității verificate de specialiștii CNSAS:
 
„Numita D. Elis i-a relatat lui Frățilă Cornelia-Pușa, din Blaj, următoarele: «După expirarea sejurului la Neptun, mă aflu aici, la Mangalia, la o familie de profesori pensionari. La Neptun, totul a fost super, cu excepția faptului că privind frumoasele articole cosmetice, vestimentare etc. de la Shopuri, te simți un paria felah, sărăntoc în țara ta, fiindcă nu ai 35 de cenți să-ți cumperi un săpun Rexona sau 85 de cenți pentru un șprai Gazel. Îți vine să te așezi la margine de drum, să întinzi mîna, să te miluiască străinii cu câte un cent, până îți realizezi suma visată ... Oare nu e o formă de aparthaid? În genere la masă, plajă, lift, am simțit discriminarea pe care nu pot s-o calific decât a valutei....»“
 
„Numitul Felician Ionel, vânzător ambulant aflat în (...) i-a relatat lui Mihăilă Ion din Tulcea, str. Carpați 17: «Cu vânzarea merge prost, nu este lume venită, toți pleacă în Bulgaria, că acolo este viața mai ieftină și au libertate mai mare, nu ca la noi și toți pleacă acolo»“ – este o Notă-sinteză întocmită pe 22 iulie 1976 de Inspectoratul de Securitate Județean Constanța.
 
„Numita Ardeleanu Tanța, ospătară la restaurantul Diamant din Aurora, i-a relatat lui Silvia Căprioară din Piatra Neamț (...): «Deocamdată sezonul este ratat din toate punctele de vedere. În primul rând nu sunt turiști mulți pe litoral, cum erau în anii trecuți. Acum în luna iulie sunt multe hoteluri și restaurante goale. Pentru români nu s-au dat bilete luna aceasta pentru că așteptau străini, iar străinii au plecat în Bulgaria»“.
 
O lungă listă de privațiuni
 
Întregul context desprins din mărturiile cuprinse în documentele studiate este rezumat astfel de către specialiștii CNSAS:
 
„Fragmentele extrase de lucrătorul de Securitate din corespondența interceptată acum 45 de ani vin să demoleze mitul mult vehiculat, chiar și în ultimii ani, al «paradisului turistic» ce se regăsea pe litoralul Mării Negre și să arate că turismul din Bulgaria concura serios, încă de atunci, turismul litoral românesc“.
 
În plus, spun specialiștii CNSAS, „este adevărat că fiecare om, fiecare familie de români își permitea măcar un sejur pe an pe litoralul românesc, dar realitățile înregistrate de turiști la fața locului denotă că deja la jumătatea anilor `70 populația din țară resimțea o lungă listă de privațiuni, dintre care mâncarea puțină și de proastă calitate pare să reapară ca un leitmotiv“.
 
Expoziția „Sejururile estivale la Constanța și Mamaia“ se desfășoară în Piața Ovidiu din Constanța, panourile fiind expuse lângă Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
Legat de Mamaia în perioada comunistă, panourile cuprind imagini ale raporturilor cadrelor Securității, Planuri de măsuri, radiograme, note informative și alte aspecte mai mult decât relevante pentru realitățile regimului comunist în România.
Proiectul „Sejururile estivale la Constanța și la Mamaia“ este expus în Piața Ovidiu și va rămâne la dispoziția publicului larg în intervalul 19 mai-21 iunie 2023.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și

Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz - lagărele Medgidia și Poarta Albă (Foto+Video)
 
Fotoreportaj
Sejururile estivale la Constanța și Mamaia. La pas, printre amintiri de-acum un secol, din timpul regilor, dar și din comunism (GALERIE FOTO)