Mesajul ISU Constanța Ziua internaţională a pompierilor, eroi fără nume, care au participat activ la toate momentele importante ale istoriei moderne a României

Data de 04 mai marchează Ziua pompierilor. 

Gândurile noastre se îndreaptă, astăzi, către toți colegii noștri pompieri cărora la mulțumim pentru toate momentele în care au luptat pentru salvarea vieţii semenilor noştri, pentru asigurarea protecţiei şi liniştii.


Toate astea, uneori, cu preţul sacrificiului suprem.

La mulți ani!, transmite ISU Constanța. 

Eroi fără nume, pompierii militari au participat activ la toate momentele importante ale istoriei modeme a României. La 13/25 Septembrie 1848, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, ostaşii Companiei de Pompieri ai Capitalei, au purtat pe Dealul Spirii o crâncenă bătălie cu trupele otomane venite să înăbuşe legitimele aspiraţii de libertate, progres şi democraţie ale românilor. Istoria atestă faptul că la 1848, pe Dealul Spirii, s‑a luptat pentru un principiu, acela al libertăţii.




Ulterior, pe timpul Războiului de Independenţă purtat pe câmpurile de luptă din Bulgaria, ostaşii pompieri constituiţi în baterii de artilerie, şi-au adus contribuţia lor la câştigarea neatîrnării şi suveranităţii României. Cu acelaşi spirit de sacrificiu, ostaşii pompieri s-au acoperit de glorie pe timpul celor două războaie mondiale, în apărarea obiectivelor economice şi strategice, stingerea incendiilor provocate de desfăşurarea luptelor, salvarea populaţiei afectată de bombardamentele inamice. În Decembrie 1989, militarii pompieri au reuşit să stăpânească furia flăcărilor a peste 400 incendii ce au avut loc în acea perioadă, salvând numeroase vieţi şi bunuri materiale.


 

Ziua de 13 Septembrie a fost şi va rămâne un reper fundamental în conştiinţa naţională a românilor prin faptele de armă săvârşite sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. A trecut mai bine de un veac şi jumătate de la actul eroic săvârşit de către pompierii militari din Bucureşti pentru apărarea Revoluţiei române de la 1848 împotriva invaziei otomane. Intrarea trupelor otomane invadatoare în Bucureşti a prilejuit unităţilor militare româneşti, printre care şi Compania de Pompieri, să înscrie unul dintre momentele înălţătoare ale Revoluţiei române, încleştarea din Dealul Spirii devenind un simbol al luptei poporului român pentru libertate şi independenţă. Această bătălie reprezintă prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă a ostaşilor noştri, ca parte integrantă a tinerei armate române moderne, constituită în urma păcii de la Adrianopole 1829.


Succint, bătălia ce a avut loc la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii, se conturează astfel:

La 12 septembrie, col. Radu Golescu, comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şef al Garnizoanei capitalei, primise ordin din partea Locotenenţei Domneşti să-şi deplaseze subunităţile la cazarma din Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane turceşti, formată din aprox. 6.000 oameni, sub comanda lui Kerim Paşa, care urma să preia cazarma din acea zonă. În aceeaşi zi a avut loc ceremonialul solemn de înmânare a noilor drapele Regimentului 2 Infanterie pentru a influenţa moralul ostaşilor. Starea de spirit, devotamentul şi patriotismul, îi anima şi pe ostaşii Companiei de pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu care au vrut să meargă cu toţii la cazarma din Dealul Spirii, convinşi fiind de iminenţa unui conflict armat cu otomanii.


 

În ziua următoare, când pompierii au ajuns pe strada Spirii, zona era deja împânzită de trupele otomane. La apariţia lor, soldaţii turci „le deschiseseră locul printre dânşii, despărţindu-se coloana lor între cele două laturi ale străzii”, însă când mai erau doar câţiva paşi până la poarta cazărmii, undeva, în flancul stâng al coloanei pompierilor, s‑a produs o busculadă între aceştia şi soldaţii turci care, până atunci, îi provocaseră tot timpul pe români. Glonţul, pornit din puşca slt. Dincă Bălşan, s‑a „slobozit” parcă de la sine: împuşcătura a marcat dezlănţuirea luptei. O primă salvă a tunurilor otomane a făcut multe victime printre pompieri.


Văzând aceasta, bravul căpitan Pavel Zăgănescu a strigat memorabilul său ordin:

„Pe tunuri copii, că ne prăpădesc”.

În frunte cu slt. Dincă Bălşan şi sg. Petre Buzdugan, câţiva viteji au reuşit să captureze de la turci două piese de artilerie, producându-le acestora zeci de morţi şi răniţi. Dat fiind însă covârşitoarea superioritate numerică a inamicului, era evident că acţiunea cutezătoare a pompierilor n‑avea sorţi de izbândă. Nevoiţi să se retragă, pompierii, alături de camarazii lor infanteriştii, au continuat eroica lor rezistenţă împotriva oştirii otomane.


Bătălia din Dealul Spirii purtată împotriva trupelor contrarevoluţionare otomane a evidenţiat legătura strânsă  între pompieri şi popor, hotărârea corpului de cadeţi şi a trupei de a respinge agresiunea străină. Animaţi de dragostea de ţară, pompierii au dovedit pe timpul încleştării vitejie, curaj, măiestrie în rezolvarea oportună a situaţiilor de luptă, capacitate de luptă ridicată şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu inamicul.


Un participant la evenimentele vremii sintetiza rolul ofiţerilor pompieri astfel:
 

„Pompierii, sub comanda unor ofiţeri ca Zăgănescu, Deivos şi Statrotescu şi sub sergenţi ca Dincă, Bâlsan, devenise arma cea mai inteligentă şi puternică a poliţiei Capitalei”.

Apreciind sacrificiul eroilor din Dealul Spirii, unde au căzut aproape 100 de pompieri militari, primul Parlament al României acordă, în anul 1860, pensii de viaţă participanţilor la eroicul atac, precum şi nou instituita medalie Pro virtute militari. La rândul său, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, le‑a adus omagiu posterităţii, prin acordarea la 13 septembrie 1863, a drapelului de luptă pompierilor militari din Bucureşti.

 

În 1901, pe Dealul Spirii a fost inaugurat Monumentul Eroilor Pompieri eveniment ce a reunit în jurul său pe ultimii 17 veterani a istoricei bătălii. În acel emoţionant moment, preşedintele Consiliului de Miniştri, D.A.

Sturza avea să spună: „sângele acestor credincioşi a ridicat neamul întreg şi vânjos, plin de încredere în sine şi în viitor! Nu se poate uita de poporul român că impulsiunea mişcării de redeşteptare din 1848, strigată prin fapta eroică din 13 Septembrie, a reînviat şi s‑a refondat simţământul despre datoriile noastre către patrie”.

Pentru a cinsti memoria celor 166 de pompieri militari care au căzut la datorie în Dealul Spirii, dar şi a celorlalţi pompieri, eroi peste veacuri, data de 13 Septembrie a fost declarată Ziua Pompierilor din România. Sărbătoarea constituie un prilej de evocare a faptelor de arme săvârşite acum un veac şi jumătate de militarii pompieri din Bucureşti care, alături de infanteriştii Regimentului 3 şi masele revoluţionare ridicate la luptă, au înscris o pagină de eroism în lupta poporului român pentru emancipare naţională şi socială.



Sursa text: isudobrogea.ro