#citeșteDobrogea Sulina, file de poveste (VIII) - Destine sfărâmate și povești de viață și… de moarte. Epidemii și familii destrămate

• În cursul secolului al XIX-lea, Dobrogea, câmp de bătălie pentru războaiele ruso-turce și teatru al operațiunilor militare, era devastată de numeroase epidemii care făceau ravagii printre localnici, rezidenți sau persoane aflate în tranzit prin provincie. Situația era gravă mai ales în nord, în Deltă, acolo unde malaria și holera specifice zonelor lacustre loveau cu și mai multă forță.

La Sulina, pericolul era cu atât mai mare cu cât orașul port primea zilnic persoane venite din exterior, din zone îndepărtate, din care adesea aduceau cu ei alte boli și molime. De pe la jumătatea sec. XIX se instituie regimul carantinei pentru nave și echipajele lor, așa cum am mai menționat în articole anterioare. Situația era cu greu ținută sub control, dar ea se mai îmbunătățește odată ce Comisia Europeană a Dunării deschide un spital în localitate, unitate deservită de un personal medical specializat. Vorbim însă de vremuri grele, în care cota mortalității era foarte ridicată, iar speranța de viață era la cote scăzute din cauza numeroaselor boli existente și a puținelor remedii. Așa se explică numeroasele decese timpurii ale unor localnici și rezidenți, ale căror pietre funerare se regăsesc astăzi în Cimitirul Maritim Multietnic.

Cumplită este drama familiei Smith, a cărei poveste o aflăm dintr-o inscripție în engleză, aflată pe o placă de marmură. Redăm mai departe traducerea în română, preluată din sursa Petre Covacef:

„În memoria Katherinei, iubita soție a lui William Smith, care a murit pe 18 iunie 1866, de holeră, la 31 de ani. De asemenea (n.a. aici zace) Emily Rose Katharina, moartă pe 18 noiembrie 1861, la 51 de ani. Și Elena Barbara, moartă la cinci săptămâni pe 2 august 1866, copilul celor de mai sus, uniți în viață și în moarte. Și de asemenea, William Smith născut în Aydsham, Pounty of Northern, mort pe 5 decembrie 1868, la Sulina, la 37 de ani“.

Un monument funerar se referă la un alt britanic, decedat la Sulina, la doi ani după Războiul Crimeii:

„În veșnica amintire a lui John Tilllmail din Sunderland, care a murit la Soulina după șapte zile de boală, pe 11 octombrie 1858, la 52 de ani“.

Petre Covacef a opinat ca posibilă apartenența a lui Tillmail la echipa de muncitori și specialiști condusă de către Charles A Hartley. Acesta începuse deja, în 1858, să efectueze sondaje și unele lucrări de regularizare pe braț și la gura de vărsare.

O moarte prematură este și cea a unui inginer șef care a decedat neașteptat la Sulina:

„În memoria lui Thomas Rutheford din Houdon Pans, Anglia, inginer șef pe steamerul Kepler din North Shields, care a părăsit viața pe 26 iulie 1875, la 36 de ani. Această piatră a fost ridicată de Căpitanul Meggison de pe Kepler și de Midral Azapardi, agent de nave al Asociației Bouffshin din Malta. Cu un deosebit respect“.

Acest mormânt mai poartă și un fragment din Psalmul 39, pe care îl redăm:

„Tu ai dat zilelor mele o lungime de câteva palme, iar anii vieții mele sunt nimic în fața ta“.

Vasul cu aburi menționat este fie unul înscris la Liverpool, în 1863, fie altul, cu același nume, originar din North Shields (orășel din Nord Estul Angliei, la 13 km de Newcastle upon Thyne.

Pentru că am vorbit despre numeroasele și necruțătoarele boli, nu putem să nu ne referim și la una dintre personalitățile CED ce și-au găsit sfârșitul la Sulina, dintr-o astfel de cauză.  Este vorba despre inginerul William Simpson, bun prieten și coleg al lui Charles A. Hartley (căruia îi vom prezenta biografia și activitatea într-un articol viitor). Simpson a decedat la Sulina, la 46 de ani, cel mai probabil de malarie (sursă N. Thorpe), iar pe piatra sa tombală, aflată și astăzi  în Cimitirul Maritim, stă scris:

„În memoria lui WS, care a murit la Sulina, pe 28 iulie 1870, la 46 de ani. Acest monument a fost ridicat de Comisiunea Europeană a Dunării, căreia dl. Simpson i-a fost angajat 13 ani. Ca și conducător de lucrări“.

Covacef și alți autori, precum și alte izvoare studiate de subsemnatul, îl indică pe Simpson ca fiind mâna dreaptă și omul de încredere al lui Hartley. Cei doi erau prieteni, făcuseră aceeași scoală de hidrologie și activaseră în aceeași unitate, în Războiul Crimeii, ca și ingineri hidrografi. Simpson a supravegheat și a condus lucrările de pe canal, de la debarcader sau de la farurile de pe diguri.

Foarte probabil, moartea amicului său l-a afectat pe Hartley, care nu a mai rămas la Sulina decât doi ani, după care s-a retras în Marea Britanie. El a continuat să conducă, din funcția de consultant șef, lucrările CED, chiar și de la distanță și în vizite bienale, așa cum vom arăta pe viitor.

Moartea lui Simpson ne arată că epidemiile din Delta Dunării făceau ravagii printre toți locuitorii zonei, indiferent de nație, vârstă, statut sau stare socială.
„Morțile neașteptate“, adesea menționate în inscripțiile pietrelor funerare, sunt în unele situații cazuri de înec, dar de cele mai multe ori ele au la bază diverse boli, atât de obișnuite în sec. XIX în porturi și la bordul navelor. Unii marinari decedau în timpul unei curse și erau înmormântați la prima escală pe care o făcea nava lor. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, cu Thomas Bullen „fost maistru pe «Contest», ce a murit pe neașteptate pe mare, între Constanța și Sulina, pe 22 mai 1882, la 32 de ani“...
 
(Va urma)
 
Sursa foto: Dan Șambra
facebook.com/Dan.Sambra.1/ 
facebook.com/Dan.Sambra.2
 
Bibliografie selectivă
Nick Thorpe - The Danube. A Journey Upriver from the Black Sea to the Black Forest, Yale University Press, 2014.
Petre Covacef – Cimitirul viu de la Sulina, Editura Ex Ponto, 2003.
The Treaty of Paris 1856, english version pdf, donload de pe site-ul content.ecf.org, material accesat pe 29.06.2021.
Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe – Comisia Europeană a Dunării (1856-1938), articol publicat pe 4 noiembrie 2019.
Constantin Ardeleanu – The little known autobiography of Sir John Stokes, the first representative in the European Commission of the Danube (1856-1871), Part One.
Marius Budileanu – Sulina și Comisiunea Europeană a Dunării după Primul Război Mondial.
Constantin Ardeleanu – The European Commision of the Danube 1856-1948; An experiment in International Administration, Brill Leiden/Boston, Balkan Studies Library vol.27, 2020.
Nicolae C Ariton – Sulina, Hyde Parker, Aristide Christoveri și… carabina Minie, Misterele Dunării, 16 dec.2011.
Nicolae C Ariton – Sulina și englezii cei răi, Misterele Dunării, 23.09.2011.
Tudose Tatu – Sulina – Asalturi însângerate, informații din această carte au fost citate de către NC Ariton, în articolele de mai sus.
Gheorghe Comârzan – Monografia Orașului Sulina; informații preluate din diverse postări de pe pagina online a grupului Monografia Orașului Sulina.
Peter Duckers – The Crimean War at Sea: The Naval Campaign against Rusia 1854-1856, 2011.
Andrew Lambert – Parker – A Naval Biographical Dictionary
Antoine Vanner – Crimean War 1854. Actions at the Danube Mouth, articol publicat pe 30 oct. 2015 pe site-ul dawlishchronicle.blogspot.com
Constantin VII Porfirogenetul – De administrando Imperio / Carte de învățătură pentru fiul său Romanos, traducere de Vasile Grecu, Sciptores Byzantini VII, Editura Academiei RSR, București, 1971.
La Commission Europeenne du Danube et son ouvre de 1856 a 1931, Paris, Imprimerie Nationale, 1932.
Edward Benjamin Krehbiel - The European Commision of the Danube 1856-1918, An experiment in International Administration; in Political Science Quarterly, vol.33, nr.1, 1918; published by the Academy of Political Science  p.38-55.
Ed. M. Engelhardt – Les Embouchures die Danube: Et la Commision instituee par le Congres de Paris, în Revue des Deux Mondes, Seconde Periode, vol.88 nr.1, 1 iulie 1870, p.93-117.
Nicolae Răducu (coord) - 1856-2006, 150 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării, proiect Europolis - Sulina Rescue.
Documente turcești privind Istoria României vol III (1791-1812), întocmit de Mustafa A. Mehmed, EdituraAcademiei RSR, 1986.
Constantin Brătescu - Ibn Batutah, un călător străin prin Dobrogea în sec.XIV, în Analele Dobrogei, anul IV, nr.2, aprilie-iunie 1923, p.140.
Călători străini despre Țările Române,vol I; volum îngrijit de Maria Holban, Editura Științifică București, 1968.
Călători străini despre Țările Române,vol II; volum îngrijit de Maria Holban, Editura Științifică București, 1970.
Petru Zaharia - Sulina. Porto-Franc (1870-1939), în revista Peuce - Serie Veche, nr.VIII, p.515-529, Tulcea, 1980.
Ion Calafeteanu - Sulina, în amintirile unui italian, p.67-70, în revista Istro-Pontica nr.2 - Studii și comunicări de istorie a Dobrogei, Actele Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice 2011, Tulcea 505 ani de la prima atestare documentară; editori Aurel Daniel Stănică, Cristian Leonard Micu, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2014.
Adrian Pohrib - Farurile Comisiei Europene a Dunării,din Delta Dunării și de pe insula Șerpilor, p.71-84, în revista Istro-Pontica nr.2 - Studii și comunicări de istorie a Dobrogei, Actele Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice 2011, Tulcea 505 ani de la prima atestare documentară; editori Aurel Daniel Stănică,Cristian Leonard Micu,Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2014.
Mariana Delia Pohrib - Documente din fondul de Arhivăal Comisiei Europene a Dunării, referitoare la istoricul orașului Sulina, în timpul participării României în Primul Război Mondial, p.85-96, în revista Istro-Pontica nr.2 - Studii și comunicări de istorie a Dobrogei, Editura Istros, Brăila, 2014.
Georgeta Borandă – Porturi dobrogene – Sulina. Scurt istoric; articol apărut în lucrarea “Dobrogea – Repere istorice”, coordonator Mihai Lupu, p.33-37; Editura Europolis.
Nicolae Iorga – Istoria Comerțului Românesc – Epoca Veche; Tipografia Tiparul Românesc, București, 1925.
Kristof Van Assche, Petruța Teampău – Sulina, Sulina / When there’s water, there’s no light: Narrative, Memory, and Autobiography in a Romanian Town; 2008.
Kristof Van Assche, Constantin Iordachi (coord) – The Biopolitics of the Danube Delta: Nature, History, Policies.
Anuarul Dobrogean pe anul 1911 – Orașul Sulina, p.75-76, sursă - material digitizat pe site-ul Bibliotecii Județene IN Roman Constanța.
Auris Luca – Sulina, orașul care îi fascinează pe turiști cu poveștile sale captivante; articol publicat pe  site-ul Discover Dobrogea pe data de 13 iunie 2021.
Anuarul Statistic al României 1925-1926.
Anuarul Statistic al României 1939-1940.
Jean Bart – Europolis, 1933.
Revista Misterele Dunării – Misterele Dunării.wordpress.com.
John Haywood – Northmen: The vikings saga, AD 793-1241; Thomas Dunne Books, 2016.
Cronica Vremurilor ce-au trecut, a doua ediție a așa-numitei Cronici a lui Nestor - Letopisețul Laurențian.
Analele Dobrogei 1928 – Cincizeci de ani de vieață românească, Editura Cultura Națională, 1928.
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și: