Mormântul Pictat, în atenţia Comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului a Primăriei Constanţa (document)

În data de 29.11.2016, la ora 14.30, se va întruni Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului, constituită în baza HCL nr. 283/2016, la sediul autorităţii publice locale din bulevardul Tomis nr. 51. Unul dintre punctele incluse pe ordinea de zi se referă la solicitarea de avizare a proiectului faza DALI/SF - „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu”.
  
Precizăm că din comisie fac parte arhitecţii Mihai Isacov, Ignis Nejla Duvagi, Radu Cornescu, Sorin Mihai Vatamaniuc, dar şi directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, şi reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, arh. Laura Smaranda Tudosie. De asemenea, din aceeaşi comisie mai fac parte arh. Veronica Pribeagu, ing. Cornel Constantin Severin, şeful Serviciului de Urbanism al Primăriei, Mihai Radu Vânturache, precum şi viceprimarul Costin Răsăuţeanu.
 
Potrivit Certificatului de urbanism nr. 3421 din 3.11.2016, imobilul identificat cu numărul cadastral 230435 este domeniul public al judeţului Constanţa, conform înscrisurilor din extrasul de carte funciară pentru informare nr. 230435, eliberat sub nr. cererea 112656, în data de 26.10.2016. Conform OMC nr. 2828/24.12.2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 23214/2004 privind aprobarea listei monumentelor istorice, actualizată, şi a listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, imobilul este monument istoric - „mormânt hypogeu paleocreştin”, situat pe strada Mircea cel Bătrân, la intersecţia cu strada Ştefan cel Mare, la 40 de metri de faleza E a peninsulei, lângă restaurantul Zorile, datare - secolul IV p. Chr, epoca romană, situat în necropola oraşului antic Tomis.
 
Aşa cum reiese din certificatul de urbanism, lotul are o suprafaţă de 514 mp, Procentul de Ocupare a Terenului (POT) este de 6,80 mp, iar Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) este de 0,6. Regimul de înălţime aprobat: spaţiu de protecţia P, spaţiu muzeal D+P+1e.
 
Monumentul funerar este compus dintr-un culoar de acces cu trepte şi cameră funerară (hipogeul propriu-zis). Treptele dromos-ului sunt late de 0,65 metri şi sunt flancate de doi pereţi subţiri (0,19 cm) realizaţi din piatră legată cu mortar. Cavoul este de formă dreptunghiulară în plan, cu ziduri perimetrale având grosimea de circa 0,50 m. Acestea formează un spaţiu interior de circa 2,80X2,20 metri, acoperit de o boltă. Pereţii sunt construiţi din piatră şi cărămidă legată cu mortar, iar bolta este realizată din cărămizi prinse cu mortar. În interior, accesul la nivelul de călcare al cavoului se face prin două trepte din zidărie. Registrul inferior al picturii imită în frescă un decor arhitectural cu panouri din marmură. Peretele de nord prezintă scena principală - banchetul funerar -, la care iau parte cinci personaje îmbrăcate în tunici albe, aşezate pe un stibadium în jurul unei mese, servite de alte două personaje, aflate în picioare, la stânga şi la dreapta mesei.
 
Pe peretele de sud, deasupra intrării, sunt reprezentaţi patru porumbei care beau apă dintr-un vas de tip crater. Peretele de vest prezintă două scene cu motive zoomorfe: patru potârnichi (dintre care două se adapă dintr-un vas crater, iar alte două ciugulesc din florile a două plante) şi un iepure care mănâncă struguri dintr-un coş răsturnat. Cât priveşte peretele de est, acesta ilustrează doi păuni, aşezaţi faţă în faţă, care ciugulesc dintr-un coş cu fructe. În interior, se conservă fragmentar patul funerar realizat din zidărie de piatră şi cărămidă. Suprafaţa orizontală a fost realizată din plăci de piatră şi cărămidă de dimensiuni mari.
 
Monumentul a fost descoperit în anul 1988, cu ocazia unor lucrări de construcţii edilitare. Ulterior, au fost completate lacunele provocate în momentul descoperii întâmplătoare (lacună în boltă, subfundare locală - perete nord), a fost realizată o construcţie temporară de protecţie, iar în anii 1992-1994 au fost realizate în regim de urgenţă lucrări de consolidare a picturii murale. Aceste măsuri au avut ca efect păstrarea până azi a monumentului, însă construcţia temporară de protecţie este la limita îndeplinirii funcţiunii sale, iar asupra picturii murale trebuie intervenit cu acţiuni de conservare cât mai urgent.

Cum va arăta Mormântul Pictat?  

În cazul proiectului de conservare, reabilitare şi punere în valoare a Cavoului Pictat se vor efectua lucrări privind: restaurarea picturii interioare, restaurarea şi securizarea cavoului, dotarea cu instalaţie de climatizare a spaţiului interior al cavoului şi drumul de acces pentru realizarea proiecţiei monumentului. În cadrul proiectului urmează să se realizeze o construcţie pe două niveluri „care să asigure protecţia şi punerea în valoare a monumentului şi a componentelor de patrimoniu - obiectele sacre ale lumii romano-bizantine“, o parcare, grupuri sanitare, dar, totodată, vor apărea indicatoare şi plăcuţe informative în zonă.
 
După ce vor fi finalizate lucrările, constănţenii şi turiştii vor putea să vadă cum arată Mormântul Pictat, în cadrul unui punct de informare unde aceştia vor privi din afară monumentul arheologic, dar vor avea şi imaginea din interior, prin intermediul unor proiecţii 3D şi 4D cu picturile care există. Toate proiectele, cu specificaţiile şi lucrările propuse, pot fi consultate pe site-ul CJC.

 
În secţiunea „Documente” puteţi vizualiza Certificatul de urbanism nr. 3421 din 3.11.2016. 
 
Citeşte şi:
 
Cine se va ocupa de elaborarea documentaţiei privind reabilitarea Mormântului Hypogeu
 
Dezbaterea privind reabilitarea monumentelor istorice, neinteresantă pentru constănţeni