Poliția Română a publicat imagini cu cele patru artefacte, sustrase din Muzeul Drents din Assen, Olanda

• Poliția este pe urmele hoților care au intrat sâmbătă dimineața, 25 ianuarie, în Muzeul Drentse din Assen cu un exploziv și au furat obiecte din tezaurul României.
• Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova.

 
Patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic au fost furate, pe data de 25 ianuarie, dintr-un total de 673 de obiecte din metale prețioase expuse la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Pe site-ul Politiei Române, la secțiunea „Obiecte furate“, au fost postate poze cu cele 4 artefacte: Coiful princiar de la Coțofenești, Cod 1118, Brățară dacică plurispiralică, Cod 1117, Brățară dacică plurispiralică, Cod 1115 și Brățară dacică plurispiralică, Cod 1116.

Printre exponatele valoroase din Muzeul Drents se aflau 673 de artefacte din aur și argint, împrumutate de la 18 muzee românești, printre care Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României, și muzeele din Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara, expunând tezaure celebre precum brățările dacice din Sarmizegetusa și tezaurul de la Lupu.

 
Detalii despre Coiful dacic de aur de la Coțofenești

 
Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.

Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.


Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală.

Citește și:

Furtul Tezaurului Dacic: Ministrul Culturii a discutat cu regele și prim-ministrul Olandei despre furtul de la Muzeul Drents

Coiful de la Agighiol, Tulcea, o piesă importantă din patrimoniul României, în pericol din cauza incendiilor din California